Harta planetei internet

Spaţiul virtual a devenit o parte importantă a vieţii oamenilor, iar realitatea se confundă deseori cu reţelele sociale. O treime din populaţia planetei a ajuns pe internet, iar trendul este ascendent.

Imaginează-ţi o lume fără cenzură, cu filme şi muzică gratis, cu toţi prietenii alături şi împărtăşind toate filmuleţele şi fotografiile care-ţi plac. Imaginează-ţi un album al vieţii tale, o întreagă experienţă redusă la o sumă de biţi pe internet. Suntem 7 miliarde de oameni începând de anul trecut pe Terra, iar pe internet am ajuns la 2,1 miliarde. Suntem mulţi, dar internetul nu se suprapopulează, ci are loc pentru toţi, locuitorii lui trăind într-o absolută democraţie.

Conform unui studiu realizat de firma americană de analiză de internet Pingdom, în 2011 internetul a crescut constant. Dintre cei 2,1 miliarde de utilizatori, cei mai mulţi sunt din Asia, aproximativ 922 de milioane, iar Europa este pe locul doi, cu 476 de milioane de utilizatori. Deşi stau încă departe de cifrele din Occident, românii sunt mari fani internet, în ţara noastră existând 5,98 de milioane de conexiuni de internet active. Studiul Autorităţii Naţionale pentru Administrarea şi Reglementarea în Comunicaţii (ANCOM) a arătat că trendul este foarte puţin descrescător, în 2010 existând peste 6 milioane de conexiuni active.

Două miliarde de utilizatori au de ales între 95,5 milioane de domenii .com, 13,8 milioane de domenii .net, 9,3 milioane de domenii .org.  În total, internetul este o planetă cu peste 220 de milioane de ţări (domenii). În plus, în statisticile Pingdom nu se menţionează şi domeniile de internet care funcţionează în „Deepnet", adică acelea care nu pot fi găsite de motoarele de căutare pe care se proliferează diverse idei suspecte: doctrine extremiste, pornografie infantilă sau preferinţe sexuale care mai de care mai ciudate.

Traseul zilnic trece prin internet

Dacă o zi ar fi un traseu turistic, internetul nu ar putea fi evitat. Ioana Popescu (23 de ani), din Iaşi, spune că o zi fără internet este una goală şi în care se învârte fără să aibă ce să facă. „Dacă nu lucrez la ceva important sau nu am vreun examen sau o carte fascinantă, nu pot să rezist fără internet", spune tânăra. Primul lucru pe care-l face dimineaţa, mai ales pentru că are laptopul aproape, este să verifice messenger-ul (adică serviciul de mesagerie instantă) pentru răvaşe „offline", contul de Facebook şi cel de mail.

„Primul e messenger-ul, că el se deschide primul, odată cu laptopul. Dar nu stau foarte mult. Dacă am vreun mesaj, îl citesc şi atât. Pe Facebook verific ultimele actualizări pe care le-am pierdut când dormeam, iar mailul mi-l pregătesc din timp pentru muncă", povesteşte ea. Ioana lucrează într-o companie de marketing, iar mailurile curg şi-i invadează viaţa, dar şi-a „pus e-mailul la respect", după cum spune ea.

Click pe infografie

„Refuz să mă uit de la 10 seara până la 8 dimineaţa pe mailul pe care-l folosesc şi la muncă. Mă bucur că nu am telefon cu alerte de mail, altfel înnebunesc. Chiar dacă de la 9 până la 10 îmi beau cafeaua cu  mailul în faţă, mă simt mai împăcată cu mine aşa", povesteşte Ioana.

În această privinţă, psihologii au identificat

sindromul aglomeraţiei de mail-uri. În plus, conform ultimelor studii realizate de către firma Harris Interactive, numărul mediu de e-mailuri primite de un angajat este de 50, aceasta fiind şi nivelul maxim de suportabilitate. Angajaţii spun că dacă primesc mai mult de 50 de mailuri, devin stresaţi şi neproductivi. În 2011, nivelul mediu de mailuri primite de utilizatorii business a fost de 112 pe zi, iar 71% din „misivele virtuale" au fost de tip spam, adică nesolicitate.

Influenţa „insulei" lui Zuckerberg

Pe planeta Internet, forţa mondială este Facebook. „Insula", pornită de studentul Zuckerberg în 2004, a primit peste 800 de milioane de „imigranţi", iar în 2012 se pregăteşte să atingă cifra istorică de un miliard. Numai anul trecut, 200 de milioane de noi utilizatori au venit în Ţara Facebook, în care 4,1 milioane de români au conturi. Dar la nivel mondial, topul cel mai corect este cel al procentului din populaţie care are profil pe platforma socială.

Cipru este pe primul loc în clasamentul realizat de Pingdom, cu un procentaj de 69%, Hong Kong este pe locul doi, cu 53%, iar Chile a încheiat podiumul, cu 52%. Mai mult decât o obsesie, aşa-numitul „sindrom al dependenţei de Facebook" este un stil de viaţă.

Irina Crăescu (44 de ani, Bucureşti) a descoperit Facebook prin intermediul jocurilor. Astăzi, ea petrece momentele libere fertilizând pământul din „Farmville", făcând schimb pe „Mafia Wars" şi descoperind noi jocuri apărute. „Sunt simple şi au nevoie de un clic. Nu fac mare efort, dar îmi dau nişte recompense virtuale plăcute. Simt că fac ceva atunci când am timp de pierdut."

Pe lângă jocuri, Facebook e o reţea unde informaţia circulă cu o rapiditate mult mai mare decât în realitate, utilizatorii preluând unii de la alţii poveştile interesante. Astfel, în 2011 cea mai populară poveste a fost scrisă de către publicaţia „The New York Times", un material în care erau prezentate cele mai dramatice fotografii de după cutremurul japonez. Influenţa reţelelor sociale se poate vedea şi în evenimentele recente din Bucureşti. O fotografie cu un jandarm ţinând o inimă realizată din baloane a fost republicată la trei ore după ce a fost urcată pe site de 842 de ori, iar 1.500 de utilizatori au apreciat-o.

"Dacă nu lucrez la ceva important sau nu am vreun examen sau o carte fascinantă, nu pot să rezist fără internet.''
Ioana Popescu studentă, Iaşi

Aplicaţii pentru un Facebook mai realist

Săptămâna trecută, reţeaua socială Facebook a introdus 60 de noi aplicaţii care transformă radical strategia platformei lui Mark Zuckerberg. Cu ajutorul unor programe cum ar fi TripAdvisor, Foodspotting sau Rotten Tomatoes, utilizatorii vor putea călători, vor putea găti sau chiar oferi note filmelor împreună cu prietenii lor virtuali. Ideea este ca orice verb să poată deveni o acţiune pe Facebook. În curând, pe profiluri vor apărea alerte de tipul „Ioana şi Mihai au citit Haruki Murakami", care vor nişa profilele şi vor crea comunităţi mai bine închegate.

De ce nu este sigur  „mallul" virtual

Deşi unii au încercat să spună că internetul se guvernează după alte reguli decât realitatea, spaţiul virtual seamănă sociologic cu viaţa din care se trage. Astfel, pe lângă socializare, împărtăşire de fotografii şi vizualizare de filme, oamenii caută cele mai noi produse şi cele mai bune oferte. Ferit de adaosurile centrelor comerciale obişnuite, internetul este o platformă în continuă dezvoltare în privinţa comerţului.

Astfel, în 2010 s-a înregistrat o creştere cu aproape 15% a tranzacţiilor online, iar pentru 2011 statisticile vorbesc de o creştere mai mare, în ciuda crizei economice. Cele mai populare articole achiziţionate virtual sunt, în ordine, cărţile, produsele electronice, îmbrăcămintea, jocurile pe calculator şi biletele de avion.

Dezvoltarea smartphone-urilor a ajutat performanţele vânzărilor online. Conform companiei americane Barlow Researchers, 37% din utilizatorii de telefoane inteligente au cumpărat măcar un lucru de pe internet, iar procentul retailerilor care folosesc site-uri destinate special telefoanelor de ultimă generaţie este de 8,8%.

Problema atacurilor informatice

Românii, contrar tendinţelor mondiale amintite , obişnuiesc să-şi cumpere cel mai mult produse electronice de pe internet. Astfel, 44% din utilizatori cumpără astfel de produse conform unui studiu realizat de GfK România (răspunsuri au fost cu variantă multiplă). Pe locul secund sunt articolele vestimentare, cu 28%, urmate de produsele de îngrijire personală, cu 22%. Cărţile nu stau nici ele rău, având 22% din totalul cumpărăturilor online.

Cu toate acestea, ca şi în realitate, există o frică de a plăti direct cu cardul. 28% din respondenţii studiului GfK au spus că au plătit online, în timp ce în 83% din cazuri plata se face ramburs, odată cu livrarea.

Această frică este îndreptăţită, mai ales că atacurile informatice s-au dezvoltat în ultima vreme: unul din marile site-uri de comerţ online, Zappos, a fost atacat de către hackeri, care au furat datele a 24 de milioane de utilizatori. Problema cu „mallurile" virtuale este că tranzacţiile sunt intermediate. Conform directorului firmei de securitate online Identity Finder, Todd Feinman, „Visa şi MasterCard protejează datele clienţilor, dar nimeni nu se luptă pentru cumpărătorul a cărui adresă de mail cade în mâna acestor hoţi".

Printre avantajele comerţului online înşirate de cumpărători sunt: timpul scurt petrecut între „rafturi", uşurinţa de a compara produsele, varietatea, preţuri mai mici, taxe mai puţine, lipsa aglomeraţiei şi inexistenţa distanţei. Datele oferite de către firma americană  Invesp Consulting arată că, până în 2015, tranzacţiile pe internet vor totaliza 1,5 trilioane de dolari (1,15 trilioane de euro).

37% din utilizatorii de telefoane inteligente au cumpărat măcar un lucru de pe internet.