Românii nu pun preţ pe igiena orală

Faţă de celelalte state europene, populaţia ţării noastre stă cel mai prost la capitolul îngrijire orală zilnică şi merge cel mai rar la dentist, reiese dintr-o serie de studii internaţionale. Printre primele lucruri tăiate de pe lista de cumpărături a românilor odată cu venirea crizei se află pasta de dinţi. 

România este pe ultimul loc în Europa la capitolul sănătate orală. Au arătat acest lucru toate statisticile internaţionale realizate în ultimii ani. Potrivit ultimului Eurobarometru privind grija pentru sănătatea dinţilor, de exemplu, 66% din conaţionali nu merg nici măcar o dată pe an la dentist. O situaţie deloc plăcută dacă ne comparăm cu ţări precum Olanda, în care nu mai puţin de 83% din populaţie face un control stomatologic cel puţin o dată pe an. Statisticile anterioare au mai semnalat că suntem codaşi la consumul de pastă de dinţi pe cap de locuitor şi la frecvenţa cu care ne schimbăm periuţa.

Îngrijirea personală, ultima pe listă

Dintr-un studiu efectuat de Gfk anul trecut reiese că, pe timp de criză, românii renunţă în principal la produsele de îngrijire personală: deodorante, şampoane şi pastă de dinţi. Cheltuielile pentru cea din urmă au scăzut în gospodăriile româneşti în 2010 cu 12%. O decizie nu tocmai înţeleaptă dacă aruncăm o privire asupra motivelor pentru care luăm antibiotice. Un alt studiu de piaţă, realizat tot de Gfk, arată că una dintre principalele utilizări ale acestor medicamente este pentru durerile de dinţi. 18% din persoanele chestionate au declarat că folosesc tratamentele cu antibiotice în acest scop. Aşadar, reducem cheltuielile care ţin de igiena dinţilor, dar dăm ulterior bani pe medicamente ca să tratăm ceea ce am fi putut preveni şi fără alte efecte secundare, cum se întâmplă în urma administrării antibioticelor.

Programul de sănătate orală, o himeră

La ora actuală, nu se derulează în România niciun program naţional de educaţie sanitară orală sau de tratament al problemelor dentare. A existat, până în urmă cu câţiva ani, un program de profilaxie adresat comunităţilor de copii. Era vorba despre clătiri orale cu soluţie fluorurată (Fluorostom), menite să reducă frecvenţa cariilor. Medicii dentişti spun că rezultatele acestui program au fost bune.

În aprilie anul trecut, ministrul de atunci al Sănătăţii, Cseke Attila, anunţa că, începând cu data de 1 iulie, va fi introdus un nou program (printre multe altele) care vizează asigurarea sănătăţii orale a copiilor şi în care vor fi incluşi elevii din clasa întâi. În cadrul acestui program, medicii dentişti ar fi urmat să-i examineze pe elevi, iar dacă era cazul, să-i trateze. Pe lângă acestea, copiii ar fi trebuit să participe la cursuri de igienă orală, susţinute de medici. „S-a renunţat la acest program pentru că nu s-a putut ajunge la un acord cu stomatologii. Banii au fost alocaţi pentru alte lucruri. Altfel, s-ar fi pierdut", precizează Oana Grigore, director de comunicare în Ministerul Sănătăţii.

Reprezentanţii Colegiului Medicilor Dentişti din România susţin că au fost consultaţi în această privinţă. „Lucrăm în prezent la un astfel de proiect care se va derula în şcoli, dar, pentru a-l putea pune în practică, avem nevoie de mai multe fonduri, nu doar de la Ministerul Sănătăţii, ci şi de la administraţiile locale", spune prof. dr. Alexandru Bucur, vicepreşedintele Colegiului Medicilor Dentişti.

Cine beneficiază de tratamente gratuite

În ultimii ani, doar firmele producătoare de paste de dinţi, uneori în colaborare cu diverse asociaţii sau organizaţii, au susţinut în România campanii privind sănătatea orală, iar uneori au oferit şi controale stomatologice sau tratamente gratuite. Însă anul acesta, de Ziua Mondială a Sănătăţii Orale (12 septembrie), nu există niciun asemenea demers, cel mai probabil din motive financiare.

În ceea ce priveşte tratamentele stomatologice gratuite, au dreptul la ele copiii, veteranii de război, persoanele cu afecţuni neuropsihice şi alte câteva categorii defavorizate, însă în limita fondurilor alocate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. În Bucureşti, încă mai există 147 de cabinete stomatologice în şcoli, însă în ţară, numărul acestora este foarte mic. „Tratamentele stomatologice sunt costisitoare şi din această cauză este posibil să vedem tot mai multe lipsuri dentare", spune prof. dr. Rodica Luca, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor Dentişti.

Sigilarea dentară, un program necesar

Tot anul trecut, oficialii au discutat despre un program de prevenire a cariilor la copii prin sigilare dentară, aşa cum există în multe ţări. Această procedură presupune umplerea şanţurilor de pe suprafaţa molarilor şi premolarilor cu un material rezistent la atacul acid. Sigilarea nu necesită utilizarea frezei dentare, aşa încât nu este neplăcută pentru copil şi-i oferă acestuia o protecţie împotriva cariilor pentru câţiva ani. Tehnica nu exclude însă nici necesitatea periajului de două ori pe zi şi nici a controalelor stomatologice la şase luni.

70% din bacteriile din cavitatea bucală sunt îndepărtate prin periaj dentar.

Cariile netratate ne îmbolnăvesc întreg organismul

Mergi la controale de rutină o dată la şase luni pentru a depista şi trata din timp eventuale probleme stomatologice

Sănătatea orală nu este poate pe lista priorităţilor românilor în contextul actual. De multe ori,  ea este neglijată chiar şi atunci când generează lipsuri dentare. Însă ceea ce puţini oameni ştiu este că problemele dentare ajung să afecteze starea de sănătate a întregului organism, iar dacă tragem o linie după câţiva ani, putem ajunge la concluzia că îngrijirile medicale sunt mai costisitoare decât prevenţia printr-o igienă orală corectă sau decât tratarea cariilor în stadii incipiente, când încă nu au afectat dintele în profunzime.

Pot provoca accidente vasculare cerebrale

Luna trecută, un studiu apărut în publicaţia americană „Journal of  Periodontology" semnala o legătură între cariile netratate şi riscul de accident vascular cerebral. Potrivit specialiştilor, bacteriile care produc o carie pot să migreze în circulaţia sangvină şi să „atace" arterele în care se localizează, cum ar fi cele carotide. Dacă acestea sunt lezate, creşte riscul de apariţie a atacului cerebral. Acelaşi studiu mai susţine că afecţiunile dentare, dar şi cele gingivale (cum ar fi gingivita, inflamaţia gingiei) pot să producă infecţii respiratorii, precum pneumonia.

Cresc riscul de infarct

Tulpinile bacteriene care produc carii favorizează formarea cheagurilor sangvine, iar acestea sunt o altă cauză a accidentelor vasculare cerebrale, dar şi a infarctului. De altfel, specialiştii au constatat cu mult timp în urmă că persoanele care suferă de afecţiuni dentare şi gingivale sunt de două ori mai predispuse la boli cardiovasculare.

Bacteriile care migrează dintr-o carie netratată provoacă inflamaţii în organism, în diverse zone. Aceste inflamaţii pot să favorizeze formarea unor tumori, după cum au arătat o serie de studii. Cercetătorii niponi de la Universitatea „Nagoya" au descoperit, de exemplu, că riscul de can­cer de colon este cu peste 130% mai mare la persoanele care au carii dentare. Ele au şi o probabilitate mai mare de a dezvolta cancer pulmonar şi cerebral. Cu cât cariile sunt mai mari şi mai numeroase, cu atât bacteriile sunt mai numeroase şi riscul de cancer mai mare, spun specialiştii.

Ce ne predispune la probleme dentare

Fumatul, consumul de alcool în exces şi alimentaţia precară, săracă în nutrienţi, sunt cauzele cel mai frecvent implicate în apariţia afecţiunilor dentare la nivel global. La numărul de fumători, românii se clasează pe primele locuri în Europa. La fel de alarmant este faptul că, în ultimii ani, s-a dublat numărul fumătorilor cu vârste sub 15 ani, adică la vârste la care dinţii sunt cei mai vulnerabili la carii. Consumul de alcool şi alimentaţia precară sunt şi ele o problemă în ţara noastră. Dacă tuturor acestor factori de risc li se adaugă o igienă orală precară, rezultatul este o sănătate dentară care lasă de dorit.