Decoruri curajoase din deşeuri
0În fiecare săptămână, o echipă de designeri din Statele Unite ale Americii creează sute de obiecte din deşeuri şi tot atâtea idei pentru amenajarea căminului. În lume există peste 80.000 de puncte de colectare a ambalajelor, sticlelor şi a altor lucruri nefolositoare care ajung pe mâna designerilor de la TerraCycle.
Ţi-ai pune pe peretele din bucătărie un ceas făcut dintr-o cratiţă în care nu demult făceai omletă cu mărar? Sau, pe biroul de la serviciu, un ceas făcut dintr-o placă de bază de la computerul cel vechi?
Ai avea curajul să-ţi decorezi un perete (sau mai mulţi) din cameră cu un „tapet" făcut din bucăţi de lemn scorojit, salvat de la nişte uşi vechi, ori unul din sticle de plastic transparente sau colorate, legate între ele? Sau cât de greu ţi-ar fi să-ţi bei cafeaua pe o măsuţă făcută din trei jante puse una peste alta, peste care stă o bucată de sticlă?
A doua viaţă a ambalajelor
Pentru cei care răspund afirmativ este bine de ştiut că toate variantele de mai sus sunt perfect valabile. Ba, mai mult, nu sunt nici pe departe atât de scumpe pe cât sunt de neobişnuite. Obiecte precum cele enumerate, funcţionale sau doar de decor, sunt create cu sutele în fiecare săptămână în atelierele TerraCycle, o companie americană care încearcă „să schimbe la faţă gunoiul" şi să obişnuiască oamenii cu ideea că deşeurile pot fi folositoare. Chiar şi în amenajarea căminului.
Lustră dintr-un balon umplut cu ambalaje de la bomboane şi masă de cafea din jante
De mai bine de zece ani, TerraCycle, despre care cotidianul „The New York Times" a scris de curând un amplu articol, colectează (cu ajutorul a zeci de firme producătoare) ambalaje de tot felul pe care le transformă în obiecte diverse.
Din pungi de la chipsuri, bomboane ori ciocolată, dar şi din pahare de unică folosinţă, cutii de suc, periuţe de dinţi uzate, PET-uri, viniluri vechi sau chiar teste de sarcină folosite, echipa de designeri creează ghiozdane şi genţi, boxe, lustre şi lampadare, huse pentru telefoane şi laptopuri şi cam tot ce-ţi trece prin minte. Iar dacă nu reuşesc să le dea un sens deşeurilor, le transformă în plastic, pe care apoi îl folosesc pentru glastre, mobilier pentru copii sau jucării.
Atelierul de lucru al celor trei designeri cu normă întreagă de la TerraCycle (cărora li se adaugă, periodic, studenţi aflaţi în stagii de practică) are pereţi acoperiţi cu graffiti, iar birourile propriu-zise sunt făcute din uşi vechi puse de-a curmezişul, separate între ele cu ajutorul unor viniluri. Podeaua e acoperită cu un covor verde, recuperat de la un teren de fotbal, iar pe un perete de la recepţie stau atârnate un ceas făcut din cifrele unei tastaturi vechi de computer, o roată de bicicletă şi câteva oglinzi vechi pictate cu vopsea colorată.
Spaţiile din atelierul TerraCycle sunt separate între ele cu ajutorul unor pereţi din PET-uri
„Nu există gunoi", aceasta este declaraţia manifest a celor de la TerraCycle, scrisă pe o canapea vintage instalată în recepţia biroului din Trenton, New Jersey (SUA).
Biroul, în care laptopurile designerilor sunt printre puţinele lucruri noi, e decorat de la un colţ la altul cu piese pe care aceştia ar vrea să le vadă şi la partenerii lor (Starbucks, Nestle, Johnson&Johnson, Kraft Foods, Mars, Coca-Cola, Colgate Palmolive, L'Oreal, Bic), dar şi în casele oamenilor simpli.
14 milioane de oameni s-au implicat până acum în acţiunile de colectare a deşeurilor pe care designerii de la TerraCycle le transformă în artă.
Afacere pornită de la îngrăşăminte
Povestea TerraCycle a început când americanul de origine ungară Tom Szaky (29 de ani), pe atunci student la Princeton, New Jersey, a pus bazele unei firme specializate în producţia îngrăşămintelor agricole organice. TerraCycle a avut un profit de 13,3 milioane de dolari în 2010. Potrivit informaţiilor furnizate de TerraCycle, până în prezent, designerii au produs peste 250 de tipuri de produse prietenoase cu mediul. Acestea au preţuri ce pleacă de la 1-2 dolari şi ajung la 20-25 de dolari. Se vând atât în magazine din SUA, cât şi pe site-ul www.terracycleshop.com.