Minciunile cel mai des întâlnite în CV-uri

Date recente arată că 90% din CV-urile românilor conţin exagerări sau date false FOTO Shutterstock

Competiţia acerbă pentru obţinerea unui loc de muncă îi determină adesea pe aplicanţi să-şi cosmetizeze datele din CV în dorinţa de a face impresie bună la un posibil interviu.

Conform unui studiu realizat recent de Mindit, prima companie din România care oferă servicii de verificare a trecutului profesional al angajaţilor şi aplicanţilor pentru diferite posturi, 90% din CV-urile românilor conţin exagerări sau date false.

Nici americanii nu rezistă tentaţiei de a schimba sau a adăuga date în CV în funcţie de ceea ce consideră că doreşte potenţialul angajator. Datele obţinute în cadrul unei cercetări din 2012, realizată de Societatea Americană a Managerilor din Resurse Umane, au arătat că jumătate din aplicanţii pentru un job apelează la „ajustarea“ istoricului personal.

Firma de consultanţă Marquet International a realizat o listă cu cele mai întâlnite minciuni descoperite în CV-urile angajaţilor sau ale celor care se află în căutarea unui loc de muncă. 

Perioada angajării

Printre cele mai întâlnite neconcordanţe din CV-uri se numără modificarea perioadei în care o persoană a fost angajată. De regulă, acest lucru se întâmplă pentru că angajatorii nu apreciază ca un potenţial angajat să treacă prea des de la un loc de muncă la altul, în special atunci când schimbările intervin după mai puţin de un an de activitate. 

Inventarea responsabilităţilor şi a poziţiilor ocupate

Există o diferenţă între a prezenta într-o lumină favorabilă aptitudinile sau responsabilităţile de la fostele locuri de muncă şi a inventa realizări profesionale. Atribuirea în mod fals a unor cunoştiinţe sau a unor poziţii de conducere pe care nu le-am deţinut nu va face decât să ne pună într-o situaţie dificilă în cazul în care vom fi angajaţi şi nu vom avea habar cum să ne facem treaba.  În plus, departamentul de Resurse Umane al companiei unde vei ajunge să lucrezi va face, mai devreme sau mai târziu, o verificare a datelor, asta dacă verificarea nu va avea loc în etapele finale ale interviului de angajare. Iar solicitarea referinţelor de la fostul loc de muncă duce rapid la aflarea adevărului.

Diplome „fabricate“

O greşeală care poate duce la concedierea şi discreditarea profesională a unui angajat se referă la includerea în CV a unor titluri universitare sau a unor cursuri de specializare pe care nu le-a absolvit. De regulă, persoanele care „ţintesc un“ post de conducere cad în acest păcat, arată un studiu publicat în SUA de Association of Certified Fraud Examiners. La fel de rău este când întrerupem studiile liceale sau universitare, dar din CV rezultă că am obţinut Bacalaureatul, respectiv diploma de licenţă.

Acoperirea perioadelor de inactivitate

Uneori, aplicanţii aflaţi în căutarea unui job încearcă să ascundă existenţa unui cazier sau faptul că au rămas o vreme fără loc de muncă. Extinderea perioadei petrecute la utimul loc de muncă este metoda la care se apelează de regulă. Uneori se întâmplă ca perioada de şomaj să fie „botezată“ în CV drept atreprenoriat sau activitate de liber-profesionist.  

Omisiune cu premeditare

Excluderea unui loc de muncă din istoricul profesional este întâlnită în situaţiile în care o persoană a fost concediată din varii motive sau atunci când ştie că nu va primi referinţe bune de la foştii şefi.