Drogurile consumate în adolescenţă „prăjesc“ iremediabil creierul

În România, cei mai tineri consumatori de canabis şi de ecstasy au 14, respectiv 16 ani, potrivit datelor Agenţiei Naţionale Antidrog. Consecinţele asupra dezvoltării cerebrale sunt dezastruoase.

Numărul adolescenţilor români care consumă droguri înregistrează creşteri alarmante, dublându-se în ultimii trei ani, după cum arată datele Agenţiei Naţionale Antidrog. Recordurile de vârstă se înregistrează la consumul de canabis şi la cel de ecstasy. Mai exact, cel mai precoce consumator de canabis are 14 ani, iar vârsta medie de consum este de 22 de ani. În cazul consumului de ecstasy, vârsta minimă este 16 ani, iar cea medie, de 23 de ani.

Motivele celor care încep să consume astfel de substanţe sunt diverse: anturajul, curiozitatea, lipsa informaţiei, toate joacă un rol important pentru tânărul care devine consumator. „A crescut numărul de consumatori, din cauza apariţiei, în urmă cu trei ani, a aşa-numitelor plante etnobotanice", a declarat Liana Dorobăţ, medic la Centrul de Asistenţă pentru drogaţi din Capitală, care spune că acest lucru contribuie şi la scăderea vârstei consumatorilor, undeva la 12-13 ani. Potrivit datelor ANA, dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul, urmat de ecstasy, de heroină şi de cocaină.

Ileana are 17 ani şi a început să se drogheze împreună cu iubitul ei, Vlad, la 14 ani. Au trecut uşor de la marijuana şi cannabis la ecstasy şi heroină. Din fericire pentru adolescenta care acum trece în clasa a XII-a, părinţii au reuşit să o îndepărteze la timp de anturajul în care intrase. „La început, părinţii mei m-au închis în casă, dar ori de câte ori scăpam, mă drogam iar. Din fericire, au avut bani suficienţi să mă ducă la dezintoxicare în străinătate şi acum, de şase luni, sunt «vindecată». Încă îmi este greu să mă concentrez la meditaţii, pentru că am mult de recuperate, dar sper să iau bacalaureatul în vară şi să dau la facultate", a povestit tânăra.

Care sunt efectele asupra celor abonaţi la droguri? Cercetătorul în neuroştiinţe Radu Braga, doctorand la Catedra de Fiziologie din cadrul UMF „Carol Davila", spune: „Consumul de droguri psihotrope interferează cu funcţia cerebrală. Cu cât se administrează o perioadă mai lungă în mod susţinut, cu atât efectele sunt mai pregnante".

Până la 25 de ani, daune majore

Noile descoperiri ştiinţifice au demonstrat că inteligenţa este mai mult o chestiune de „modelare", de educaţie, decât una pur genetică, moştenită. Studii internaţionale desfăşurate pe loturi reprezentative, chiar şi 25 de ani, demonstrează efectul nociv al consumului de droguri asupra dezvoltării intelectului. Asta cu atât mai mult dacă obiceiul de consum se formează în adolescenţă, dar şi până în 25 de ani, când are loc definitivarea formării tecii de mielină. Această substanţă care îmbracă axonii neuronali influenţează viteza de transmitere a informaţiei între neuroni şi, până la urmă, inteligenţa.

Chiar şi drogurile în aparenţă inofensive şi legale în unele state, printre care şi canabisul, au efecte nocive la acest nivel. De altfel, s-a observat o vulnerabilitate a creierului în dezvoltare, şi în special a ariilor destinate memorării şi învăţării, la toxinele eliberate prin consumul de canabis.

„Există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte efectele asupra sistemului nervos central în funcţie de substanţa utilizată. Întrucât drogurile produc efecte asupra comportamentului şi percepţiei şi integrării realităţii, invariabil influenţează mecanismele de învăţare şi, implicit, memoria", spune cercetătorul în neuroştiinţe Radu Braga.

"Cu cât drogurile se administrează o perioadă mai lungă în mod susţinut, cu atât efectele sunt mai pregnante.''
Radu Braga cercetător în neuroştiinţe

Creierul simte plăcere

Consumul de droguri constant şi pe termen lung este cu atât mai periculos cu cât favorizează apariţia dependenţei. Se creează astfel un cerc vicios în care persoana va căuta mereu să revină la acele substanţe care îi oferă senzaţia de plăcere. „Dependenţa are două substraturi, unul comportamental şi unul biochimic. Din punct de vedere biochimic, drogurile psihotrope acţionează asupra sistemului de recompensă din creier.

Cum comportamentul este condiţionat de recompensă, persoana în cauză va căuta să o obţină mereu pe cea mai bună", spune Radu Braga. Ce înseamnă asta, pe scurt, pentru creier? Un soi de confuzie unidirecţionată spre obţinerea senzaţiei intense de plăcere, punând în umbră toate acele mecanisme care înseamnă dezvoltare cerebrală (crearea de sinapse, în principal).„Aceste droguri reuşesc să elibereze în creier, în cantităţi mult mai mari decât in condiţii normale, substanţe specifice unei recompense pozitive", a conchis Radu Braga.