FOTO VIDEO Rusia, 20 de ani cu Vladimir Putin. Transformarea liderului de la Kremlin văzută prin ochii americanilor
0
În urmă cu 20 de ani, în ajunul Anului Nou, un nou venit în politică şi fost agent KGB, pe nume Vladimir Putin, a fost desemnat de fostul lider de la Kremlin, Boris Elţîn, succesorul său şi de atunci conduce neîntrerupt Rusia.
Vladimir Putin era un ofiţer KGB de rang mediu, în Dresda, Germania de Est, atunci când Zidul Berlinului s-a prăbuşit, în 1989. Câteva săptămâni mai târziu, în tumultul care a precedat prăbuşirii URSS, mulţimi de oameni au intrat în sediul poliţiei secrete şi Putin a petrecut o noapte tensionată aşteptând ordine de la Moscova, care nu au mai venit.
El s-a întors în Rusia şi a devenit un consilier apropiat al lui Sobciak, în Sankt Petersburg şi ulterior al lui Elţîn. A fost puţin remarcat în Rusia sau în afară, până când Elţîn l-a numit director al Serviciului rus de Securitate, FSB, succesorul KGB-ului, în 1998. Un an mai târziu, a devenit prim-ministru. Patru luni mai târziu, în ajunul Anului Nou 1999, Elţîn a demisionat şi ascensiunea lui Putin avea să devină completă.
Cum îl descriu americanii
Fostul şef al Pentagonului, Ash Carter, şi-a reamintit în cadrul unui interviu pentru publicaţia Axios de mai multe întâlniri cu oficiali ruşi importanţi, la mijlocul anilor ’90, atunci când era asistent al secretarului Apărării. „Am avut o analiză de informaţii legată de el atunci al cărei rezultat nu este atât de diferit de prezent”, a spus Carter. „Loialitatea sa era în primul rând pentru serviciile de securitate, care deplângeau sfâşitul Uniunii Sovietice”. Chiar şi criticii vehemenţi ai lui Putin recunosc că acesta a îndeplinit trei obiective centrale: construirea unui stat rus puternic, restabilirea Rusiei ca putere mondială şi păstrarea puterii sale.
După doar câteva săptămâni în funcţia de prim-ministru, el a devenit o figură de care ultimele speranţe ale poporului rus erau legate”, a afirmat Dimitri Trenin, fost ofiţer al Armatei ruse şi actual director al Carnegie Moscova. Şi mulţi lideri occidentali erau pregătiţi să-l accepte pe Putin.
„Cu toţii am presupus atunci că, în ciuda trecutului său în KGB, Putin avea să continue calea occidentalizării pe care Elţîn o luase”, a spus Alexander Vershbow, ambasador american în Rusia în perioada 2001-2005. Însă Putin avea un alt caracter faţă de fostul preşedinte şi alte planuri.
Cum au evoluat relaţiile cu Occidentul
Relaţia dintre SUA şi Rusia s-a întărit atunci când Putin şi-a oferit sprijinul după atacurile de la 11 septembrie 2001, dar a început să se răcească din cauza invaziei Irakului şi, în mod deosebit, a revoluţiilor din Georgia (2003), Ucraina (2004), pentru care Putin a dat vina pe Occident. Vershbow a văzut brutalitatea lui Putin din Cecenia ca pe un semn că „în mod clar nu încerca să readucă stabilitatea, ci să recentralizeze puterea şi să îndepărteze orice fel de control”.
Când Bill Burns a ajuns la Moscova ca ambasador american în 2005, Putin se simţea mai „îndrăzneţ” şi mai suspicios faţă de ceea ce el considera a fi o imixtiune a SUA în sfera sa de influenţă, spune diplomatul.
„În mod clar ne îndreptam spre o perioadă tensionată în relaţii”, spunea Burns, notând că tonul a fost dat încă din ziua în care şi-a prezentat scrisoarea de acreditare la Kremlin. „În ciuda personalităţii puternice, în persoană nu este chiar aşa intimidant. Îmi amintesc că intrase pe uşă, spunând în rusă: «Voi, americanii, trebuie să ascultaţi mai mult. Nu mai puteţi avea totul cum vreţi voi. Putem avea relaţii eficiente, dar nu numai în termenii voştri»”.
Cât va mai rămâne la putere
Vladimir Putin a susţinut că cel mai valoros lucru pe care un lider îl poate oferi ţării sale este stabilitatea. Liderul rus nu a făcut din Rusia o ţară bogată, liberă sau fericită. Dar a impus o stabilitate şi a menţinut-o vreme de 20 de ani, prin combinaţia proprie de forţă şi pricepere. Mandatul actual al liderului de la Kremlin expiră în 2024 şi constituţia ţării îi interzice să mai obţină unul. Dimitri Trenin nu crede că Putin va încerca să schimbe constituţia pentru a deveni „preşedinte pe viaţă”. Astfel, precizează el, „2024 va fi ultimul an cu Vladimir Putin ca preşedinte al Rusiei”.
Sunt şi unii care nu împărtăşesc aceeaşi opinie. „Va rămâne la putere cât de mult poate”, a spus Mihail Hodorkovski. „Metodele pe care le poate folosi variază, dar el va fi foarte hotărât să rămână la putere câtă vreme e în viaţă”. Două metode au fost în general vehiculate, în afară de o schimbare a Constituţiei.
1. Putin ar putea forma o federaţie cu Belarusul, menţinând preşedinţii în ambele ţări, dar plasându-se deasupra lor
2. Putin şi-ar putea înfiinţa o funcţie puternică – spre exemplu preşedinte al Consiliului de Securitate Naţională - şi ar putea supraveghea tranziţia
Însă Putin va avea 71 de ani atunci când mandatul său va expira. El a declarat pentru Financial Times în luna iunie că se gândeşte la succesiune „încă din 2000”. Liderul nu are niciun succesor evident şi, după cum subliniază expertul şi diplomatul Daniel Fried, „dacă distrugi instituţiile, atunci orice succesiune este o criză”.
Se încarcă comentariile...
