Diaspora a votat dreapta

Electoratul din diasporă a avut o cu totul altă structură decât cel din ţară, unde Alianţa PSD+PC s-a clasat pe prima poziţie. Astfel, PDL a câştigat detaşat voturile românilor de peste graniţă, obţinând aproximativ 46% din opţiuni.

Urmatorul partid clasat a fost PNL cu 23,35%  si de Alianţa PSD+PC cu 13,19%. PRM a primit 6,48% dintre voturi, iar UDMR - 5,66% şi PNG - 3,23%. În total, în afara ţării s-au înregistrat 24.008 voturi valabil exprimate.

Niciun candidat nu a obţinut 50% plus unu din voturi în niciunul dintre colegiile din diasporă, astfel ca mandatele se vor acorda prin redistribuire.

Colegiul 1 Europa- Asia, Senat

Biroul Electoral al Circumscripţiei 43 a anunţat, luni seara, rezultatele finale ale votului din diasporă, care îl plasau, în colegiu uninominal 1 Europa-Asia, pentru Senat, pe primul loc pe candidatul PDL, Viorel Richeard Badea.  În acest colegiu au fost exprimate 18.738 dintre cele 24.008 voturi, cel mai mare număr de voturi - 8.449, fiind obţinute de Viorel Riceard Badea (PDL). El a fost urmat de Petre Roman (PNL), cu 4.573 de voturi şi de Marian Dan Mocanu (PSD) cu 2.363 de voturi. Ilie Ilaşcu, care a candidat în colegiul 1 la Senat pentru PRM, a obţinut 1549 de voturi.

Colegiul 2 SUA- Asia Senat

În acest colegiu au votat 5.270 de români, dintre care 2.451 au votat pentru Eugen Chivu (PDL), 944 pentru Luca Raymond (PNL) şi şi 741 pentru Viorel Duca (PSD+PC). Karolyi Bela, care a candidat din partea UDMR, a strâns 334 de voturi, fiind urmat de Toma Petru-Radu (PRM) cu 210 voturi.

Colegiul 1 Europa – Asia Camera Deputaţilor

În acest Colegiu, candidatul PDL, William Brânză (PDL), a obţinut cel mai mare număr de voturi - 7.324, fiind urmat de Cătălin Daniel Zamfir (PNL) cu 2.950 de voturi şi Marian Popescu (PSD) cu 2.207 voturi. În acest colegiu au votat în total 15.495 au fost contabilizate în Colegiul 1.

Colegiul 2 Europa de Est Camera Deputaţilor

Pe prima poziţie în acest colegiu s-a plasat candidatul PDL Eugen Tomac, care a obţinut 1.427. Următorii candidaţi au obţinut 961- Nicolae Dabija (PNL), 533 - candidatul PSD+PC , Tudor Panţâru. Pe locul al patrulea a ieşit Alina Diana Nicoară, din partea PRM, cu 86 de voturi. Balasz Atila (UDMR) a obţinut doar 16 voturi, iar Varujan Pambuccian, din partea Uniunii Armenilor din România, a obţinut 13 voturi. În acest colegiu au fost exprimate 3.243 de voturi.

Colegiu 3 SUA – Canada Camera Deputaţilor

Mircea Lubanovici (PDL) a reuşit să obţină în acest colegiu exact 50% din voturi (1.651). Acesta a fost urmat de Ştefan Movilă (PNL) cu 546 de voturi şi Ana Birchall (PSD+PC) cu 515 voturi. În colegiul 3 au fost exprimate 3.502 voturi valabile.

Colegiul 4 Asia – Africa Camera Deputaţilor

Candidatul PDL, Herman Berkovits, a reuşit să obţină 557 de voturi, fiind urmat de candidata PNL, Mariana Valeria Stoica, cu 543 de voturi şi de candidatul PSD+PC, Armand Schorr, cu 320 de voturi. În Colegiul uninominal 4, au fost exprimate 1.768 de voturi valabile.

Boc se bazează ca diaspora să ajute PDL să învingă PSD

Presedintele PDL, Emil Boc, a declarat luni la prânz, la Cluj, că PDL la câştiga alegerile „la mustaţă” faţă de PSD, iar diferenţa va veni de la voturile din diaspora. El a spus ca se aşteaptă ca din cele şase mandate ale diasporei, PDL să obţină patru.
„Aşteptăm confirmarea oficială a rezultatelor Biroului Electoral Central.

După datele noastre, pe final, o să avem o uşoară diferenţă pozitivă faţă de PSD, deci vom câştiga alegerile la mustaţă, cum se spune în termeni fotbalistici. Şi când spun asta mă bazeze în primul rând pe voturile românilor din străinătate, din diasporă, care nu au fost luate încă în considerare, iar acolo, dacă nu greşesc, din şase mandate, patru vor reveni PD-L, adică exact acele mandate care vor face diferenţa peste PSD, şi vom fi primul partid care are cel mai mare procent de voturi, dar fără a avea peste 50% din numărul total de voturi exprimate de către români”, a declarat Emil Boc.

Votul diasporei poate înclina balanţa în ţară

Cei 24.000 de români care au votat în circumscripţia 43, a diasporei, reprezintă 0,3- 0,4% din totalul voturilor exprimate la nivel naţional. Votul românilor plecaţi peste graniţe poate fi semnificativ, el putând să încline balanţa în condiţiile în care diferenţa dintre cele doua partide fruntaşe, PDL şi PSD, va fi foarte mică. Ultima estimare la nivel naţional, când se număraseră 99,62% din voturi, arăta PSD la 33,09% la Camera Deputaţilor şi la 34,12%, la Senat. Aceasta în condiţiile în care PDL avea 32,34% la Camera Deputaţilor şi 33,57%, la Senat. Practic diferenţa între primele două clasate este mai mică de un procent.

Prezenţă mai mică la urne faţă de 2004

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Afacerilor Externe, până la închiderea ultimelor urne de vot pentru diasporă, în Statele Unite, luni, la ora 7.00- ora României, au votat 24.000 de concetăţeni ai noştri. Ministerul Afacerilor Externe pregătise pentru scrutin 1.240.000 de buletine de vot, 620.000 pentru Camera Deputaţilor şi tot atâtea pentru Senat.

Numărul lor a scăzut semnificativ faţă de alegerile parlamentare din 2004, când la urne s-au prezentat 39.000 de români de pe tot globul. Aceasta în condiţiile în care numărul secţiilor de vot a crescut, de la 142, câte existau în 2004, la 221, câte au fost amplasate în toată lumea la aceste alegeri. 

Nereguli la secţiile din diasporă

Doar două nereguli au fost înregistrate asupra votului din diasporă- în secţia de vot din Bruxelles şi în cea din Seul. La Bruxelles, reprezentanta PD-L a semnalat că baza de date cu contactele angajaţilor români din structurile NATO fusese folosită în scoprui electorale, sesizarea urmând a fi soluţionată de Tribunalul sectorului 2, Bucureşti.

Cea de doua neregulă a fost semnalată la Seul, în Coreea de Nord, cele 14 voturi ale românilor de acolo pentru Senat au fost anulate pentru că le-au fost înmânate buletine greşite. Astfel, lor li s-au distribuit buletine de vot care nu cuprindeau colegiul Asia, ci pe cel care cuprinde America, Australia şi Canada.

Românii, nemulţumiţi că nu au avut acte necesare votului

La aceste alegeri, românii au fost scutiţi de cozile formate de secţiile de votare de la ambasade şi consulate, însă nemulţumirea lor a fost ca nu au avut actele necesare. Legea stipulează că nu  pot vota decât cetăţenii români care aveau actele necesare pentru a dovedi că au reşedinţa sau domiciliul în străinătate.