Ziarist şi „duşman al statului“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Telefonul pe care l-am primit acum o lună n-ar fi trebuit să mă surprindă. „Apartamentul tău din Tel-Aviv a fost spart“, m-a anunţat vocea de la capătul firului.

La sosirea mea în China, la începutul lui decembrie, am aflat că Anat Kam (femeia militar care i-a transmis ziaristului Uri Blau documente clasificate) fusese arestată. Când am plecat din Israel, nu bănuiam că voiajul meu va ajunge să semene cu un film de spionaj. Aşa cum nu aveam vreun motiv să cred că va trebui să stau la Londra şi că, din cauza articolelor mele, nu voi mai putea reveni la Tel-Aviv, ca ziarist şi om liber.

În cursul ultimelor luni, am trecut prin experienţe demne de un roman de suspans. Când ţi se spune: „Ştiu mai multe despre tine decât crezi", când telefonul, mesageria şi computerul îţi sunt supravegheate, şi nu de ieri, de alaltăieri, ai tot dreptul să spui că cineva, acolo sus, nu pricepe înţelesul cuvântului „democraţie" şi nici importanţa libertăţii presei. De aceea, când mi s-a explicat că puteam fi redus la tăcere pentru totdeauna şi că puteam fi inculpat pentru spionaj dacă mă întorceam în Israel, am decis să mă lupt.

Sunt ziarist, iar scopul meu e să ofer cititorilor cât mai multe informaţii de calitate, fără a-mi pierde obiectivitatea. În anii în care am lucrat pentru „Haaretz", am semnat numeroase articole despre personalităţi diferite, de la Avigdor Lieberman (ministru de Externe) la Ehoud Olmert (fost premier) sau Ehoud Barak (ministrul Apărării). Niciunul dintre aceste articole n-ar fi fost publicat în absenţa dovezilor. Toate articolele legate de chestiuni militare au avut, înaintea publicării, aprobarea cenzurii, inclusiv articolul ce demonstra că armata israeliană a încălcat o decizie a Curţii Supreme privind asasinatele comandate. În acest ultim caz, cititorii au putut vedea şi documente autentice despre aceste execuţii arbitrare.

Evident, acest articol n-a fost agreat de unii cititori. Dar asta e mai puţin important, deoarece misiunea jurnalistului nu e aceea de a face plăcere cititorilor sau liderilor politici. Misiunea sa e să le ofere instrumentele adecvate pentru ca ei să judece şi să înţeleagă ce se petrece în jurul lor. Toţi ziariştii ştiu că articolele-anchetă nu pot fi publicate fără probe, dar niciun jurnalist israelian n-ar fi bănuit până acum că un simplu articol îl poate transforma în trădător şi duşman al statului. 

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite