VIDEO FOTO Acordul istoric dintre Hamas şi Fatah face imposibilă pacea cu Israelul

Acordul istoric dintre grupările palestiniene Fatah - aflată la putere în Cisiordania - şi Hamas -care controlează Fâşia Gaza - s-ar putea dovedi un pas important către independenţa palestiniană sau ar putea trezi noi aspiraţii naţionale spre o relaţie de pace cu statul israelian. Poziţia nu este împărtăşită, însă, de Israel, care refuză să accepte un guvern palestinian care să-i includă pe teroriştii din mişcarea Hamas

Citiţi şi: Blocada israeliană din Gaza, o barieră pentru traficul ilegal de arme / "Imaginaţi-vă mama unui kamikaze care sărbătoreşte moartea fiului ei"

Liderii celor două organizaţii, Mahmoud Abbas şi Khaled Meshaal, au semnat, săptămâna trecută, la Cairo, sub medierea statului egiptean, un acord prin care pun capăt rupturii de patru ani. Cele două mişcări erau în conflict de la preluarea controlului asupra Fâşiei Gaza de către forţele Hamas, care au înlăturat Fatah, în iunie 2007.

foto: Reuters

Palestinienii au hotărât să "întoarcă pentru totdeauna pagina întunecată a scindării", potrivit lui Mahmoud Abbas, preşedinte al Autorităţii Palestiniene şi lider al Fatah. "Suntem siguri de succes, atât timp cât suntem uniţi", asigurat Abbas.

Cele două grupări au convenit să formeze un Guvern de tranziţie, în vederea alegerilor prezidenţiale şi legislative ce vor avea loc în 2012.

Acordul a fost încheiat după mai bine de un an de negocieri şi după două încercări anterioare care au eşuat. Chestiuni precum cooperarea pe probleme de securitate între Israel şi palestinieni şi ajutorul venit din partea unor state ca SUA sunt aduse în discuţie de experţi, care nu-şi pot explica de ce a venit tocmai acum acest acord.

Mulţi sunt sceptici în privinţa durabilităţii acordului, date fiind diferenţele care rămân între Fatah şi Hamas şi faptul că Israelul se opune ferm unităţii palestiniene, iar întrebări precum de ce a fost propunerea egipteană semnată atât de uşor, dacă reconcilierea va rezista în timp şi ce înseamnă "primăvara arabă" pentru cauza palestiniană sunt inevitabile.

Poziţia oficială a Hamas

Hamas a anunţat că acordul nu înseamnă nici recunoaşterea statului Israel, nici participarea sa la procesul de pace.

Khaled Meshaal, liderul Hamas / foto: Reuters

"Planul nostru nu presupune negocieri cu Israelul sau recunoaşterea lui. Va fi imposibil pentru un guvern interimar să ia parte la procesul de pace cu Israelul" a anunţat Mahmoud Zahar, trimisul Hamas la negocierile de la Cairo, imediat după încheierea acordului.

Israelul a blocat fondurile către palestinieni

Cum era de aşteptat, partea israeliană consideră această reconciliere de "de rău augur pentru Israel".

"Ce s-a întâmplat la Cairo este o victorie importantă pentru terorim. (...) Dacă Autoritatea Palestiniană acceptă Hamasul, o organizaţie care, până acum câteva zile, condamna acţiunile americane împotriva lui bin Laden şi îi aducea slavă liderului terorist, este un pas înapoi pentru pace şi un progres pentru teroare. Nu vom face pace decât cu cei care îşi doresc pacea, nu cu cei care practică terorismul împotriva noastră. (...) Hamas are ca scop distrugerea statului Israel, aruncă rachete asupra oraşelor şi copiilor noştri" a declarat premierul israelian Benjamin Netanyahu, într-o înregistrare video.

Mai mult, Netanyahu i-a cerut liderului palestinian Mahmud Abas să renunţe la acordul de reconciliere cu formaţiunea Hamas.

La 1 mai, Guvernul din Israel a decis oprirea transferului de fonduri către Autoritatea Palestiniană - care reprezintă circa 70% din veniturile acesteia - pe motiv că banii ar urma să ajungă la Hamas. Drept urmare, autoritatea aflată la conducere în Cisiordania a anunţat că s-a aflat în imposibilitatea de a plăti salariile anagajaţilor, pentru prima oară din 2007.

Premierul Salam Fayyad a declarat că decizia Executivului israelian a pus Autoritatea într-o poziţie financiară "foarte dificilă".

SUA, precaute

Secretarul de Stat american Hillary Clinton a declarat că guvernul SUA ar putea accepta un guvern palestinian care să cuprindă şi Hamas, în cazul în care gruparea ar renunţa la violenţă şi ar recunoaşte statul Israel.

Hillary Clinton, împreună cu Benjamin Netanyahu şi Mahmoud Abbas, preşedintele Autorităţii Palestiniene / foto: Businessinsider

"Există mulţi paşi care nu au fost nu au fost încă urmaţi, în vederea punerii în aplicare a acordului", a spus oficialul american. "Şi vom evalua cu atenţie ce înseamnă acest lucru, de fapt" a adăugat Clinton.

Europa vede acordul ca "un pas înainte"

Marea Britanie este de părere că acordul de reconciliere interpalestinian ar putea fi "un pas înainte". "Acesta este momentul pentru a continua procesul de pace în Orientul Mijlociu şi nu a-l ignora. (...) Sperăm că unitatea palestiniană între Fatah şi Hamas va fi un pas înainte", a afirmat un purtător de cuvânt al primului ministru britanic David Cameron.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy susţine că, dacă procesul de pace nu este pe drumul cel bun, în septembrie, Franţa va trebui să-şi îndeplinească "responsabilitatea" cu privire la recunoaşterea unui stat palestinian.

Între timp, cancelarul german Angela Merkel a afirmat categoric că o decizie unilaterală ar fi "nefolositoare" şi a îndemnat la o reluare a negocierilor de pace între statele aflate în conflict.

Rolul Egiptului în reconcilierea interpalestiniană

Încercând să găsească o explicaţie, analiştii de politică externă pornesc de la ideea că instituirea unui stat palestinian presupune încetarea imediată a dezbinării palestiniene.

"Progresele înregistrate în procesul de pace nu pot fi explicate printr-un singur factor. Există mai multe elemente care, împreună, au făcut ca palestinieni să răspundă pozitiv la acest acord, europenii să salute progresul în acest caz, iar SUA să fie precaute", este de părere un jurnalist egiptean într-un editorial intitulat "The first fruit of the Egyptian Revolution" (Primele rezultate ale Revoluţiei din Egipt).

"Adierea schimbării care a ajuns în Tunisia şi Egipt va sosi şi pe străzile din Gaza şi Ramallah. Pentru a înlătura regimul, una dintre aceste străzi ar putea deveni  "Piaţa Tahrir". Israelul ar căuta un motiv pentru a ataca Gaza şi ar dizolva acordul (de reconciliere interpalestiniană n.r.), dar sperăm că niciuna dintre aceste facţiuni palestiniene nu va oferi un astfel de pretext" mai scrie editorialistul egiptean. 

Atacuri recente

În ultima lună, organizaţia Hamas s-a făcut responsabilă de aruncarea a cel puţin 200 de rachete în obiective civile din oraşe israeliene, precum şi de ţintirea  deliberată a unui autobuz şcolar, incident soldat cu moartea unui tânăr de 16 ani.

Hamas l-a susţinut pe bin Laden

"Mişcarea de Rezistenţă Islamică" guvernează Fâşia Gaza.  Gruparea islamistă cere desfiinţarea statului Israel şi are ca scop cucerirea teritoriilor aflate în prezent în cadrul statului israelian, Cisiordania şi Fâşia Gaza.

Hamas are, de asemenea, o aripă militară. Este considerată de către Israel şi Statele Unite o grupare teroristă ale cărei atacuri sunt îndreptate către civili evrei. De asemenea, este cunoscut faptul că grupul a susţinut acţiunile lui Osama bin Laden, liderul organizaţiei teroriste Al-Qaeda, ucis recent într-un raid american.

Fatah nu este considerată o organizaţie teroristă

Fatah este un partid politic palestinian şi cel mai mare facţiune a Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), o confederaţie multi-partid. Acronimul "Fatah" vine de la Harakat al-Tahrir al-Watani al-Filastini - "Hataf" ("Moarte" în limba arabă) inversat, ceea ce înseamnă "Cucerire".

Liderul Fatah, Mahmoud Abbas / foto: Reuters

Fatah este considerată a fi avut o implicare puternică în lupta revoluţionară din trecut şi se crede că a menţinut un număr de grupuri militante. Însă, spre deosebire de fostul său rival, Hamas, gruparea Fatah nu este considerată, în prezent, o organizaţie teroristă.

În septembrie, Adunarea Naţională a Naţiunilor Unite se va întruni pentru a discuta propunerea de recunoaştere a unui stat palestinian independent.