Rusia revine în prim-planul aeronauticii mondiale

Industria aeronautică rusă, falimentară după prăbuşirea URSS, a primit fonduri şi încearcă să cucerească piaţa mondială civilă şi militară . Din ce în ce mai sigură pe sine pe

Industria aeronautică rusă, falimentară după prăbuşirea URSS, a primit fonduri şi încearcă să cucerească piaţa mondială civilă şi militară .

Din ce în ce mai sigură pe sine pe scena internaţională, Rusia încearcă să îşi proiecteze puterea militară cu mult dincolo de graniţe. Moscova a reluat zborurile bombardierelor strategice "pe o bază permanentă", reînnodând astfel o practică din timpul războiului rece, iar marina a anunţat, recent, că urmăreşte o prezenţă permanentă în Marea Mediterană. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat de curând că Rusia trebuie să-şi menţină poziţia dominantă în sectorul aeronauticii militare.

"Noi trebuie să avem ca obiectiv menţinerea poziţiei noastre dominante în producţia de tehnologie aeronautică militară. Rusia, care dispune de noi capacităţi, va acorda o atenţie suplimentară dezvoltării tehnologiilor moderne", a declarat liderul de la Kremlin, cu ocazia deschiderii Salonului Aeronautic Maks de la Jukovski.
Industria aeronautică rusă, falimentară după prăbuşirea fostei URSS, încearcă acum să-şi regăsească locul printre primii constructori mondiali. Un prim pas a fost făcut acum un an, când principalii constructori ruşi - Suhoi, Ircut, Iliuşin, Tupolev s-au unit şi au format holdingul de stat UAC (Compania Aeronautică Unificată Rusă).

Directorul acestui holding, Alexei Fiodorov, anunţa că Rusia va produce, până în 2025, peste 4.500 de avioane civile şi militare, o producţie care o va costa 250 miliarde de dolari, dar care-i va asigura al treilea loc mondial în rândul producătorilor aeronautici.

Cosmonautica pilotată, folosită în scopuri militare

Comandantul Forţelor Spaţiale ale Rusiei, generalul Vladimir Popovkin, a anunţat, la Salonul de Aviacosmonautică MAKS 2007, că în perspectivă este posibilă utilizarea aparatelor cosmice pilotate pentru rezolvarea problemelor militare.

În cadrul salonului au fost prezentate două noi sisteme de armament, pe baza rachetelor balistice strategice "Russianca" (Rusoaica) şi "Vosduşnîi Start" (Startul aerian). Generalul Popovkin a spus că Forţele Spaţiale Ruse vor începe, peste doi ani, testarea unui nou sistem orbital de prevenire în cazul unui atac cu rachete. "Avem un program care rămâne secret din motive de securitate.
În cadrul acestuia, Forţele Spaţiale vor începe testarea unei serii întregi de noi aparate cosmice, cu diferite destinaţii", a subliniat înaltul militar rus.

Bombardier fără pilot, mai performant ca al americanilor

Federaţia Rusă a făcut publică, săptămâna aceasta, macheta unui bombardier fără pilot despre care constructorii afirmă că va fi mai inaccesibil radarelor inamice şi apărării antiaeriene decât avioanele americane de acelaşi tip. Postul de televiziune NTV a prezentat imaginea unui model în mărime naturală al acestui aparat, denumit SKAT (Calcanul). Este prima dată când acest proiect, realizat de constructorul aeronautic rus MiG, este făcut public.

Forma sa plată seamănă cu bombardierul Northrop Grumman B-2 "Spirit" al Forţelor Aeriene Americane, pe care radarele nu îl detectează. Aparatul are un cockpit mic în formă rotundă, dar nu are pilot. Potrivit NTV, constructorii SKAT consideră că va fi mai performant decât avioanele americane invizibile. Directorul Biroului de Creaţie Nikoyan din cadrul MiG, Vladimir Barkovski, a declarat Agenţiei Ria Novosti că aparatul va fi capabil să lovească ţinte pe uscat şi pe mare chiar şi atunci când va fi supus tirurilor inamice. Avionul va avea o greutate de zece tone, va putea transporta până la două tone şi va avea o rază de acţiune de 4.000 de kilometri.

Superracheta S 400 Triumph

O etapă a Grand Prix-ului mondial al Federaţiei Aeronautice Internaţionale s-a derulat, pentru prima oară, în Rusia, cu prilejul Salonului Aerospaţial MAKS 2007. Grupuri de acrobaţie aeriană din Franţa, SUA, Rusia şi Ucraina au efectuat zboruri demonstrative. Ruşii au fost reprezentaţi de către grupurile Russkie Vitiazi şi Striji, iar Franţa, de către Patrula Franceză. Un avion de transport american C 17, dar şi bombardierul strategic B 52, avioanele de vânătoare franceze Mirage 2000 şi americanele F 16 au făcut deplasare în premieră la un salon aeronautic rusesc. Moscova a expus pentru prima oară marelui public noile sale rachete S 400 Triumph, ce pot neutraliza avioane, drone şi rachete de croazieră, dar mai pot lupta şi împotriva ţintelor aerodinamice şi balistice, fapt ce le recomandă ca un element-cheie în sistemul unui scut antirachetă.

Sistemul GLONASS, mai important decât arma nucleară

Vicepremierul rus Serghei Ivanov a declarat în faţa Comisiei Guvernamentale ce se ocupă de problemele industriei apărării, că sistemul global de navigare prin satelit (GLONASS) este mai important chiar şi decât arma nucleară sau rezervele strategice de energie.

"A dispune de un sistem global de navigare prin satelit reprezintă un factor politic cu o valoare egală, sau, dacă nu, chiar mai mare, cu a deţine arma nucleară sau resurse strategice de energie. Iată de ce acest sistem trebuie să fie considerat ca o infrastructură naţională de primă importanţă", a declarat demnitarul rus. Dezvoltarea sistemului GLONASS a început în Rusia, în octombrie 1982.

Primii 12 sateliţi au intrat în serviciu în septembrie 1983, numărul acestora ajungând la 17 în 2005. În anii următori, sistemul va fi completat cu o nouă generaţie GLONASS-M, cu o durată de viaţă de şapte ani, şi GLONASS-K, cu o durată de viaţă de 10 ani. Programul Federal Spaţial Rus prevede ca, la sfârşitul acestui an, GLONASS să grupeze 18 sateliţi, iar în 2010, încă 24 de sateliţi. Ambiţia ruşilor este ca acesta să fie accesibil în întreaga lume.

GLONASS este analogul Sistemului american de Poziţionare Globală (GPS) şi a celui european, GALILEO. Biroul de Studii KOMPAS a anunţat că a început fabricarea în serie a sistemelor de navigaţie GLONASS pentru avioanele strategice ruse,care şi-au reluat zborurile regulate pe 17 august. "Noi am încheiat testele de omologare şi am obţinut autorizaţia pentru a începe fabricarea în serie a panourilor de vizualizare şi navigare GLONASS, care vor echipa avioanele strategice TU 160 şi TU 195, dar şi altele", a declarat directorul general adjunct al KOMPAS,
Anatoli Malighin.

Centru special pentru producţia de roboţi submarini

Rusia va construi în Extremul Orient un centru special pentru dezvoltarea şi producţia de roboţi submarini unici, capabili să efectueze cercetări în apele arctice, a declarat pentru Ria Novosti Valentin Serghenko, preşedintele filialei regionale a Academiei Ruse de Ştiinţă.

Centrul va fi construit până la sfârşitul anului 2008, în apropiere de Vladivostok, şi va produce circa 30 de aparate pe an. În cadrul expediţiei ruse "Arctica 2007", de la începutul acestei luni, a fost utilizat robotul Klavesin-1R, care a obţinut date ce vor permite cercetătorilor să scoată o nouă hartă a fundurilor marine în zona lanţului muntos subacvatic Lomonosov, a precizat înaltul academician rus.

Robotul autonom, dotat cu elemente de inteligenţă artificială, poate funcţiona până la patru zile sub mare. Roboţii de acest tip vor fi capabili să găsească obiecte scufundate, să efectueze studii pe platoul continental pentru companii petroliere, să inspecteze cablurile ce trec pe fundul mării, potrivit omului de ştiinţă rus. Rusia a efectuat, pe 2 august, o expediţie la Polul Nord şi, pentru prima dată în istoria explorărilor marine polare, batiscafurile au atins fundul Oceanului Îngheţat, la o adâncime de peste 4.200 de metri.

Moscova nu a ascuns niciun moment că scopul expediţiei este de a demonstra că lanţurile muntoase subacvatice Lomonosov şi Mendeleev, ce se întind între Siberia şi Groenlanda, constituie o prelungire a platformei continentale siberiene.

Dacă se va demonstra ştiinţific şi va fi acceptat de ONU acest lucru, Rusia îşi va putea reafirma dreptul asupra unui teritoriu de 1,2 milioane de kilometri pătraţi, cu rezerve de hidrocarburi de circa 10 miliarde de tone, reprezentând aproximativ un sfert din rezervele mondiale cunoscute.

Preşedintele Putin a afirmat că este important pentru Rusia să îşi exprime "interesele economice, strategice, ştiinţifice şi de apărare în teritoriul arctic". Dar aceleaşi intenţii au fost exprimate şi de SUA, Danemarca şi Canada, ţări cu ieşire la acest ocean.