Raportul NATO pe 2020. Şeful Alianţei propune consolidarea măsurilor de descurajare şi apărare pe flancul estic printr-o finanţare comună

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenmerg

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a lansat, pe 16 martie, Raportul anul pentru 2020, care acoperă toate aspectele acţiunilor Alianţei de anul trecut. Stoltenberg a subliniat că se aşteaptă ca liderii aliţi să  includă şi consolidarea măsurilor de descurajare şi apărare pe flancul estic în contextul propunerii înaltului oficial aliat pentru o finanţare comună a acestor măsuri în partea estică a Alianţei.

„NATO se confruntă cu cel mai complex mediu de securitate de la finalul Războiului Rece. Ameninţările existente nu au fost eliminate. Comportamentul Rusiei continuă să fie agresiv şi destabilizator, iar terorismul continuă să reprezinte o provocare la adresa securităţii globale şi o ameninţare la stabilitate. De asemenea, expansiunea Chinei schimbă balanţa globală a puterii, având efecte asupra securităţii, a valorilor şi a modului de viaţă a Alianţei”, se arată în raportul NATO pe 2020 prezentat de sectretarul general Jens transmite Stoltenberg.

Potrivit acestuia, NATO are trei mai obiective pentru NATO 2030: păstrarea capacităţii militare a NATO, creşterea capacităţii politice a NATO şi asigurarea unei abordări globale a provocărilor de către NATO.

La capitolul „Descurajare, Apărare şi Dialog”, Secretarul General al NATO face referire la eforturile Alianţei depuse în regiunea Mării Baltice, unde grupurile de luptă multinaţionale compuse din patru batalioane şi conduse de Marea Britanie în Estonia, de Canada în Letonia, de Germania în Lituania şi de SUA în Polonia au ajutat la apărarea colectivă, realizând, în 2020, în jur de 36 de activităţi comune şi exerciţii.

Cât despre regiunea Mării Negre, „Aliaţii contribuie cu forţe şi capabilităţi pentru sprijinirea unei prezenţe înaintate terestre, aeriene şi maritime. O Brigadă multinaţională pentru antrenarea forţelor terestre se află acum la Craiova, în România. În 2020, Alianţa a crescut cooperarea cu privire la exerciţiile aeriene şi poliţia aeriană, şi a mărit numărul activităţilor Forţelor Navale Permanente NATO în Marea Neagră”, mai transmite Stoltenberg.

“Discuţiile sunt în curs de desfăşurare şi nu voi specula privind rezultatul lor. Vom aborda multe probleme diferite, schimbările climatice şi consultările politice, tendinţele şi evenimentele, tehnologia, rezilienţa şi multe alte probleme. Este prea devreme pentru a trage concluziile, dar sunt încrezător că, atunci când liderii se vor întâlni mai târziu în acest an, vor conveni asupra unei agende ambiţioase şi orientate spre viitor pentru a se adapta şi a consolida în continuare NATO, un element este modul de consolidare a descurajării şi apărării“, a spus Stoltenberg, într-o conferinţă de presă prilejuită de raportul anual al NATO, răspunzând unei întrebări din partea CaleaEuropeană.ro.

Săptămâna trecută, agenţia de presă germană DPA relata că un anume număr de aliaţi au transmis explicit în ultimele săptămâni că nu sunt pregătiţi să susţină reforme de amploare care să sporească semnificativ bugetul comun pentru apărare şi disuasiune. Luna trecută, Jens Stoltenberg le-a prezentat miniştrilor apărării din ţările aliate propunerea sa de creştere a fondurilor NATO pentru apărarea flancului estic, inclusiv în Marea Neagră.

Stoltenberg a subliniat marţi că atunci când vine vorba de apărare şi descurajare a spus că “are sens s[ finanţăm mai mult împreună, iar finanţarea comună a NATO se referă la a face lucruri împreună.

“Cred că acest lucru va demonstra naţiunilor noastre, dar şi oricărui adversar potenţial, unitatea şi puterea descurajării noastre”, a mai spus el. 

Secretarul general al NATO, care a discutat săptămâna trecută cu preşedintele român Klaus Iohannis despre agenda viitorului summit NATO din acest an, a spus că discuţiile în cadrul Alianţei pe acest subiect sunt constructive şi că subiectul NATO 2030, care include şi propunerea unei finanţări comune a măsurilor de apărare şi descurajare.

Tema va fi discutată şi la reuniunea miniştrilor afacerilor externe de săptămâna viitoare, a mai spus Stoltenberg, prima astfel de reuniune în persoană a ţărilor NATO de la debutul pandemiei şi întâia participare a secretarului de stat american Antony Blinken la o reuniune aliată.

11 state membre  alocă 2% din PIB pentru apărare, România este la 2,07%

Franţa, Norvegia şi Slovacia s-au alăturat în 2020 clubului ţărilor membre NATO care alocă cel puţin 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, a anunţat marţi Alianţa Nord-Atlantică, informează AFP.

În 2020, "clubul celor 2%", cum l-a denumit fostul preşedinte american Donald Trump, număra 11 state, precizează raportul prezentat de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Acesta a recunoscut însă că unele state aliate au depăşit pragul de 2% din PIB ca urmare a diminuării PIB-ului lor, în condiţiile crizei provocate de pandemia de coronavirus.

Cele 11 state membre ale "clubului celor 2%" sunt, în ordine: SUA (3,73%), Grecia (2,68%), Estonia (2,33%), Marea Britanie (2,32%), Polonia (2,31%), Letonia (2,27%), Lituania (2,13%), România (2,07%), Franţa (2,04%), Norvegia şi Slovacia (2%).

 Cu toate acestea, prima economie europeană, Germania, rămâne în continuare în afara clubului celor 2%, în condiţiile în care în 2020 cheltuielile pentru apărare au reprezentat doar 1,56% din PIB. De asemenea, Bulgaria a ieşit în 2020 din clubul celor 2%, ca urmare a unei scăderi a cheltuielilor pentru apărare de la 3,3% până la 1,6% din PIB. La coada clasamentului sunt Belgia (1,07%) şi Luxemburg (0,57%).

Raportul publicat marţi de NATO arată că România a cheltuit în 2020 suma de 21,431 miliarde de lei (2,07% din PIB) pentru apărare iar 23,08% din cheltuielile totale au fost pentru echipamente. Cifrele detaliate arată că peste jumătate (53,09%) din bugetul pentru apărare al României a fost cheltuit cu personalul.

Toate statele membre NATO s-au angajat, în 2014, să majoreze cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB până în 2024. 

80% dintre români susţinând că ar vota pentru rămânarea ţării în NATO

Raportul anual cuprinde şi un sondaj privind percepţia şi susţinerea publice faţă de NATO în ţările aliate, România aflându-se, de asemenea, în top, 80% dintre români susţinând că ar vota pentru rămânarea ţării în NATO, iar 70% sunt de acord că NATO menţine ţara noastră în siguranţă.

Recunoscând că cea mai mare provocare a anului 2020 a fost pandemia de COVID-19, la care trupele NATO au oferit ajutor (prin livrarea unor echipamente medicale, transportarea pacienţilor şi a personalului medical, securizarea graniţelor etc.), Stoltenberg consideră că un lucru este cert „putem să ţinem în singuranţă statele noastre doar că America de Nord şi Europa lucrează împreună în vederea unei solidarităţi strategice”. Pentru a continua această cooperare, Secretarul General al NATO consideră că America de Nord şi Europa trebuie să restabilească unitatea dintre ele, să consolideze unitatea politică prin consultarea asupra tuturor problemelor privind securitatea şi folosirea NATO ca singura platformă care aduce Europa şi America de Nord împreună, în fiecare zi.

În privinţa prezenţei NATO în Afganistan, în Raport se menţionează ”NATO susţine procesul de pace şi a acceptat să îşi modifice prezenţa în teritoriu pentru a-şi arăta susţinerea. Prezenţa NATO în Afganistan este condiţionată. Aliaţii continuă să evalueze situaţia şi să se consulte privind viitoarele planuri”.