Omenirea caută refugii pe alte planete

Capsula Phoenix Mars Lander va studia apa de pe Marte. Pentru prima oară, cercetătorii vor explora posibile urme de viaţă la Polul Nord al Planetei Roşii Ipoteza unei catastrofe majore

Capsula Phoenix Mars Lander va studia apa de pe Marte. Pentru prima oară, cercetătorii vor explora posibile urme de viaţă la Polul Nord al Planetei Roşii

Ipoteza unei catastrofe majore care va nimici rasa umană nu e nouă. Savanţii spun că, dacă studiem în profunzime protoistoria planetei, această eventualitate devine plauzibilă. Este constatarea pe care s-a bazat celebrul fizician Stephen Hawking, urmaşul lui Isaac Newton la catedra de matematică a universităţii

Cambridge, când a afirmat: "Dacă umanitatea vrea să supravieţuiască, va trebui să emigreze pe o planetă compatibilă vieţii". NASA a spus nu demult că unele fotografii ale Planetei Roşii dezvăluie depozite sedimentare care sugerează prezenţa apei pe suprafaţa marţiană. Descoperirea a sporit interesul cercetătorilor pentru a explora Marte.

Agenţia spaţială americană (NASA) a anunţat că va lansa în august capsula Phoenix Mars Lander pentru prima misiune de explorare şi studiere a apei, ca şi posibilele urme de viaţă, la polul nord al planetei Marte. Barry Goldstein, administrator al proiectului "Phoenix", a declarat că perioada propice pentru lansare începe la 3-4 august şi va continua până la data de 24 a aceleiaşi luni.

Capsula va călători timp de 10 luni pentru a coborî pe Planeta Roşie la sfârşitul lui mai 2008 (în jurul datei de 25 mai 2008). "Va fi prima oară când un aparat va avea o coborâre lină pe Marte şi va explora polul nord", a asigurat cu ocazia unei conferinţe de presă Doug McCuiston, director al Programului de Explorare al acestei planete de la agenţia spaţială NASA.

Lansarea se va efectua de la Staţia Forţelor Aeriene Cape Canaveral, Florida, cu o rachetă Delta II. Capsula se va deplasa cu o viteză medie de 20.277 de kilometri pe oră. În apropiere de Marte, "Phoenix" va utiliza rachete de frânare.

Robotul va analiza apa marţiană

Misiunea vizează cercetări într-o zonă cu blocuri stâncoase - la o latitudine care ar corespunde, pe Terra, celei din nordul Alaskăi - unde robotul va trebui să facă faţă unor temperaturi de minus 100 de grade Celsius. "Cred că va fi o misiune foarte captivantă îndreptată spre polul nord. Pentru prima oară vom merge acolo şi chiar mă grăbesc", a glumit Doug McCuiston.

Dacă va ajunge intact pe solul marţian, robotul va "desfăşura" un braţ de 2,30 metri lungime cu scopul de a fora la o adâncime de un metru.

Cercetătorii speră să întâlnească gheaţă, despre care bănuiesc că s-ar afla în subsol. Apoi, robotul va determina dacă această apă solidă este sau a fost propice dezvoltării microbilor. "Va analiza apa", a explicat Bobby Fogel, un expert de la NASA. "Îi va determina compoziţia chimică, proprietăţile fizice şi va încerca să ne spună câte ceva despre istoria apei pe Marte", a adăugat el.

Oceane şi fluvii Dacă are panourile solare desfăşurate, Phoenix Mars Lander măsoară circa 5,5 metri lungime şi 1,5 metri lăţime. Misiunea sa se înscrie în strategia marţiană de explorare a agenţiei spaţiale americane, NASA. Nu demult, savanţii au emis ipoteza că ar putea exista oceane şi fluvii pe suprafaţa acesteia. Alţi doi roboţi marţieni, Spirit şi Opportunity, îi studiază de asemenea trecutul acvatic.

Peter Smith, de la Universitatea Arizona, a explicat însă că aparatele care se vor afla la bordul capsulei Phoenix Mars Lander îi vor permite să detecteze prezenţa compuşilor organici, ceea ce Spirit şi Opportunity nu ar fi putut să facă. "Vom putea, în sfârşit, să aflăm dacă există compuşi organici complecşi", a precizat expertul.

Sonda Dawn mai aşteaptă Pe data de 7 iulie era prevăzut ca NASA să lanseze sonda spaţială Dawn, cu misiunea de a studia cel mai mare asteroid din centura de asteroizi situată între planetele Marte şi Jupiter. Evenimentul s-a amânat pentru luna septembrie. Condiţiile meteorologice defavorabile de la Cap Canaveral (Florida) au obligat NASA să-l amâne mai întâi pentru 15 iulie.

Dar ţinând cont că specialiştii trebuiau să se concentreze asupra pregătirilor pentru lansarea capsulei Phoenix, sonda Dawn a fost lăsată pentru toamnă. Amânarea nu va avea niciun impact asupra obiectivelor ştiinţifice ale misiunii, care va putea să mai aştepte. Noua întârziere se adaugă numeroaselor peripeţii pe care le-a cunoscut sonda Dawn pe parcursul procesului de elaborare.

Iniţial, era prevăzut ca ea să plece în spaţiu în iunie 2006.

Misiunea a fost suspendată, o vreme, din cauza economiilor impuse de noua strategie a NASA care are ca obiectiv recucerirea Lunii. Echipa care se ocupă cu acest proiect a insistat să susţină importanţa sa pentru cercetarea ştiinţifică, în condiţiile în care asteroizii devin tot mai ameninţători pentru Terra. Şi s-a hotărât că sonda Dawn îşi va îndeplini până la urmă misiunea.

O altă premieră

Modul de aterizare a robotului reprezintă o altă noutate. Contrar predecesorilor săi, care se aşezau "brutal", robotul Phoenix va fi o ocazie pentru NASA să încerce prima aterizare "lină" pe solul marţian. El va utiliza un scut termic pentru a suporta intrarea în atmosfera marţiană, apoi o paraşută îl va încetini şi mici retrorachete îl vor aşeza lent pe sol, pe cele trei picioare ale sale.

În vederea testelor, un braţ robotizat de acelaşi tip a reuşit să sape o groapă de 25 de centimetri în mai puţin de patru ore, în Valea Morţii din California. Acest loc prezintă caracteristici apropiate de cele ale solului marţian, estimează savanţii. Spre deosebire de experienţa realizată în Valea Morţilor, pe Marte, Phoenix Mars Lander va trebui să facă faţă la temperaturi de minus 100 grade Celsius.

Europa pregăteşte o călătorie spre Marte

Agenţia Spaţială Europeană pregăteşte şi ea viitorul în birourile din Rue Mario Nikis, din Paris. Mai multe misiuni spaţiale sunt în studiu. Patru sunt cele mai importante teme pentru un concurs de idei care are scopul de a defini planul de explorare a Cosmosului între anii 2015-2025: condiţiile de formare a sistemelor planetare şi apariţia vieţii, originea şi evoluţia sistemului solar, legile fundamentale ale Cosmosului şi originea, structura şi evoluţia Universului.

Competiţia a început deja.

Vor câştiga, la prima selecţie, trei misiuni spaţiale de costuri până în 650 milioane de euro. Răspunsul va fi dat la sfârşitul lui octombrie. Apoi vor începe studiile de evaluare şi de fezabilitate.
În 2011 va demara pregătirea pentru punerea lor în practică. Lansarea este estimată pentru 2017 şi 2018.

Agenţia spaţială europeană, sau ESA, a fost fondată la 31 mai 1975. Ea este însărcinată cu coordonarea proiectelor spaţiale din 17 ţări europene. Bugetul ESA în 2006 a fost de circa 2.904 milioane de euro. Contribuţia fiecărui cetăţean european nu atinge decât o pătrime din cea a unui cetăţean american.

Se fac deja teste pentru Marte

Chiar dacă nu are planuri să ajungă curând pe Planeta Roşie, Agenţia spaţială europeană a lansat recent un apel în scopul de a găsi candidaţi pentru trei simulări de misiuni spre Marte. "Căutăm candidaţi pregătiţi să petreacă 520 de zile închişi împreună cu necunoscuţi în patru module cu o suprafaţă totală de 200 de metri pătraţi. Amatorii de tutun şi depresivii să se abţină", sună anunţul.

ESA nu va trimite niciun zbor cu oameni la bord până în 2030, dar recrutează deja voluntari pentru simularea condiţiilor de viaţă dintr-o navetă cu destinaţia Planeta Roşie. Astronauţii voluntari vor fi închişi în module instalate la Institutul pentru Probleme Biomedicale de la Moscova. Ei nu vor avea legături cu exteriorul decât prin radio.

Plata astronauţilor voluntari

Fiecare "echipaj" va fi compus din şase persoane: doi europeni şi patru ruşi. În
cursul acestor misiuni destinate testării problemelor psihologice pe care le-ar reprezenta o călătorie spre Marte, "cobaii" se vor confrunta cu simulări de zbor de lungă durată.

Pentru ca experienţa să fie cât mai realistă, semnalele transmise spre "astronauţi" vor necesita 40 de minute pentru a ajunge la centrul de control sau la membrii familiilor, exact timpul cât i-ar trebui unui mesaj să ajungă de pe Marte pe Terra.

Hrana va fi similară celei care se consumă la bordul Staţiei spaţiale internaţionale. Candidaţii pot găsi formulare de înscriere pe site-ul http://www.spaceflight.esa.int/CallforCandidates. Ei vor fi plătiţi cu 120 de euro pe zi. Un responsabil al IBMP, Viktor Branov, a spus că institutul moscovit a primit deja circa 4.600 de candidaturi. În cel mai bun caz, o călătorie tur-retur Terra - Marte ar necesita 520 de zile, 250 la dus, 30 pe loc şi 240 la întoarcere.

Condiţii de participare

Se caută candidaţi cu vârste între 25 şi 50 de ani, să fie sănătoşi, să vorbească limba engleză şi să aibă noţiuni de limba rusă, să aibă cunoştinţe de medicină, biologie, informatică şi mecanică. Experimentul va începe în 2008, la Moscova.

NASA va construi un avanpost pentru explorarea Cosmosului

Vom trăi pe Lună! Agenţia spaţială americană a anunţat că intenţionează să stabilească o minicolonie pe Lună în viitorii 50 de ani. Obiectivul: construirea unui avanpost pentru viitoare explorări spaţiale, în special în direcţia Marte.

Această colonie pe Lună va permite mai ales extragerea de hidrogen necesar pentru producerea de carburant pentru motoarele rachetelor. Aşa cum este conceput actualmente, acest avanpost lunar va începe cu un echipaj de patru persoane care vor efectua mai multe sejururi de o săptămână, fiecare, până la modulele locuite şi furnizarea de electricitate, care va permite misiuni prelungite ce vor ajunge până la 180 de zile, pregătind călătoriile spre Marte, se arată într-un comunicat NASA.

"Această strategie va permite ţărilor interesate să-şi optimizeze resursele financiare şi să contribuie, astfel, la coordonarea efortului care ne va propulsa în noua eră a descoperirilor şi a explorărilor", a declarat Shana Dale, administrator adjunct al Agenţiei spaţiale americane. Ea a ţinut să sublinieze: "Condiţiile de la polii lunari par să fie mai favorabile, în special cele de la polul sud, care se bucură de o mai lungă expunere solară, ideală pentru a produce electricitate".

2018, anul debarcării pe Marte

Preşedintele SUA, George W. Bush, a prezentat, la 14 ianuarie 2004, propria viziune de explorare a spaţiului. Liderul de la Casa Albă a afirmat, la acea vreme, că Statele Unite au în vedere să trimită astronauţi pe Lună şi, de acolo, să plece spre planeta Marte.

Este un program ambiţios propus pentru relansarea cuceririi spaţiale. În timp ce se speră ca debarcarea pe Planeta Roşie să aibă loc în 2018, se estimează că omul va păşi din nou pe solul lunar în 2015. Programul anunţat presupune, desigur, creşteri rezonabile de buget pentru NASA.

Suplimentarea estimată de Casa Albă se ridică la 12 miliarde de dolari, bani repartizaţi pe cinci ani, dintre care 11 miliarde vor proveni din redistribuiri din bugetul propriu al agenţiei spaţiale.

Estimări prea optimiste

Numeroase voci au ţinut să spună că estimările sunt prea optimiste, reamintind că, pentru a merge pe Lună, în anii 1960, cheltuielile s-au ridicat la 100 miliarde de dolari. Dar această obiecţie a fost contracarată cu argumente, potrivit cărora progresele tehnologice faţă de acea perioadă sunt deja considerabile. În consecinţă, nu ar mai fi nevoie de atât de mulţi bani pentru punerea la punct a misiunilor spaţiale.

După ce se va pune la punct o bază lunară, unde se vor testa diferite tehnologii destinate autorizării prezenţei permanente a omului, se va pleca spre Marte. Nu s-a stabilit însă, deocamdată, un calendar precis în acest sens.

Ruşii, parteneri pentru lansări

În schimb, oprirea definitivă a navetelor este confirmată pentru 2010, data la care se pare că SUA par pregătite să-şi piardă temporar autonomia în materie de zboruri cu oameni la bord, noul vehicul de explorare (CEV, Crew Exploration Vehicle) urmând să intre în serviciu activ abia în 2014.

Americanii nu vor putea conta atunci decât pe lansatoarele Soyuz furnizate de ruşi, partenerul lor principal pe Staţia Spaţială Internaţională. Preşedintele George W. Bush a lăsat să se înţeleagă că va fi lăsată o uşă deschisă pentru o cooperare internaţională în privinţa noului proiect de explorare a sistemului solar. El a ţinut să sublinieze că perspectivele care au fost schiţate de cercetătorii americani sunt cele ale unei călătorii, nu ale unei competiţii.