Negocierile comerciale SUA-UE: Presiuni la Washington şi reţineri la Bruxelles. Cum cedează Executivul european

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Administraţia Trump exercită presiuni asupra Uniunii Europene (UE) pentru a grăbi negocierile privind tarifele vamale. Şi Jean-Claude Juncker se conformează.

Oare în ce galeră a urcat Juncker UE? În mod evident, în momentul încheierii armistiţiului comercial cu preşedintele american Donald Trump, la 25 iulie, preşedintele Comisiei Europene (CE) nu a avut nicio idee clară despre firea capricioasă a acestuia. După creşterea tarifelor vamale în SUA la importurile de oţel şi aluminiu din UE, liderul de la Casa Albă ameninţa la acea dată cu măsuri similare pentru maşinile europene - adică germane - în cazul menţinerii obstacolelor tarifare şi non-tarifare (normelor, n. red.) la importurile de bunuri americane în UE, scopul fiind reducerea dificitului comercial cu Europa.

Pentru a mulţumi Berlinul, Juncker a promis să angajeze negocieri în acest sens. A fost o capitulare, întrucât preşedintele CE a acceptat să discute cu pistolul la tâmplă. În aceste condiţii, pe lângă faptul că nu a reuşit să scape de tarifele la oţel şi aluminiu, Uniunea nici nu a găsit o modalitate de a-l împiedica pe Trump să impună tarife pentru sectorul auto în cazul apariţiei unor nemulţumiri în desfăşurarea negocierilor… O victorie frumoasă pentru preşedintele american cu câteva luni înainte de alegerile de la mijloc de mandat, comentează jurnalistul francez Jean Quatremer în „Libération“.

„Lucrurile stau pe loc“

Dacă Executivul european a sperat să câştige timp, atunci s-a înşelat. După ce s-au întâlnit cu comisarul european pentru Comerţ, Cecilia Malmström, pe 16 octombrie, la Bruxelles, Wilbur Ross, secretarul american pentru Comerţ, şi Gordon Sondland, ambasadorul american la UE, au ţinut o conferinţă de presă pe un ton de o duritate rară. Ross a vorbit răspicat: „Scopul întâlnirii noastre (cu Malmström) a fost de a alerta asupra faptului că trebuie să ne grăbim şi să ajungem în scurt timp“ la un rezultat. Dar „lucrurile stau pe loc“, a adăugat Sondland, acuzând Comisia că „aşteaptă intenţionat sfârşitul mandatului preşedintelui Trump“. „Ori (…) mandatul său va dura până în 2024 (actualul mandat expiră în 2021, n. red.). Prin urmare, este (un plan, n. red.) inutil“,  iar „răbdarea preşedintelui are limite“, a avertizat el, aducând aminte de posibilitatea impunerii de tarife vamale pentru maşinile europene.

Washingtonul pare să ignore total procedurile europene, care prevăd stabilirea unui mandat de negociere cu ţările terţe  - un mandat care să conţină toate subiectele de interes -, apoi obţinerea acordului celor 28 de state membre UE înainte de lansarea negocierilor propriu-zise. Însă Ross şi Sondland nu şi-au ascuns intenţia de a trece peste normele europene şi nici dorinţa de a pune pe masa negocierilor chestiunea agriculturii, cu toate că Trump şi Juncker au convenit să o excludă (de fapt ca şi în cazul maşinilor). „Agricultura a fost inclusă în discuţiile din 25 iulie“, a afirmat Sondland pe un ton curajos. Aflat alături de el, Ross a plusat: „Normele sanitare şi fitosanitare europene (pentru produsele agricole) nu sunt bazate pe ştiinţă“. Pe scurt, Trump vrea să le dea europenilor pui cu clor şi organisme modificate genetic. Când negociezi cu diavolul, este bine să fii prudent, conchide Jean Quatremer.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite