Şapte lucruri mai puţin cunoscute despre Commonwealth, asociaţia de state condusă de regina Elisabeta a II-a

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Şefii de guverne din Commonwealth, reuniţi la Londra, au căzut de acord vineri ca prinţul Charles să îi succeadă mamei sale, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la conducerea acestei organizaţii interguvernamentale din care fac parte 53 de state, majoritatea foste colonii britanice.

Regina Elisabeta a II-a, care împlineşte sâmbătă 92 de ani, şi-a exprimat încă de joi dorinţa ca fiul ei Charles să îi succeadă la conducerea organizaţiei, o funcţie simbolică şi care nu este ereditară, după cum aminteşte AFP.

„Doresc sincer ca (organizaţia) Commonwealth să continue să ofere stabilitate şi continuitate pentru generaţiile viitoare şi să decidă ca, într-o zi, prinţul de Wales să ducă mai departe această importantă muncă începută de tatăl meu în 1949“, declara joi suverana, care a preluat şefia Commonwealth-ului la încoronarea sa, în 1952, după moartea tatălui său, regele George al VI-lea.

„Pentru mine, Commonwealth-ul a jucat un rol fundamental în viaţa mea de când mă ştiu“, a afirmat, la rândul său, prinţul Charles, încă înainte de declaraţiile reginei, notează News.ro.

Ce înseamnă însă Commonwealth şi care este importanţa sa? BBC a întocmit o listă cu şapte lucruri poate mai puţin cunoscute despre această organizaţie interguvernamentală.

1. Adăposteşte aproape o treime din populaţia globului

Aproximativ 2,4 miliarde de persoane – dintre cele 7,4 miliarde la nivel global – trăiesc în cele 53 de ţări care fac parte din Commonwealth sau Comunitatea Naţiunilor. Cele mai multe au vârste sub 30 de ani.

Ţara cu cel mai mare număr de locuitori este India, unde se află circa jumătate din totalul populaţiei din Commonwealth. Însă 31 de state membre au o populaţie de 1,5 milioane de persoane sau mai puţin.

2. Unii membri nu au făcut parte niciodată din Imperiul Britanic

Rwanda şi Mozambic au devenit membre în 2009, respectiv în 1995, dar niciuna dintre ele nu are un trecut de colonie britanică. 

Pe de altă parte, în trecut, acest club a pierdut membri. În 2003, Robert Mugabe a scos Zimbabwe din asociaţie, după o suspendare venită ca urmare a relatărilor despre fraude electorale.

Pakistanul a fost suspendat după o lovitură militară de stat, în 1999, şi readmis patru ani şi jumătate mai târziu. Iar Africa de Sud s-a retras în 1961, după ce a fost criticată de membrii Commonwealth-ului pentru politicile sale de apartheid. A redevenit membră în 1994. 

Ultima ţară care a părăsit grupul a fost Maldive, în 2016.

3. Regina este şef de stat în doar 16 ţări

Numai 16 ţări o au pe regină ca şef de stat (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Antigua şi Barbuda, Australia, Bahamas, Barbados, Belize, Canada, Grenada, Jamaica, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, Sfântul Cristofor şi Nevis, Sfânta Lucia, Sfântul Vicenţiu şi Grenadinele, Insulele Solomon şi Tuvalu), şase ţări au propriul lor monarh - Lesotho, Swaziland, Brunei Darussalam, Malaysia, Samoa şi Tonga -, iar 31 sunt republici.

Imagine indisponibilă

Prinţul Harry, vizită la spitalul „Regina Elisabeta“ din Barbados, în 2016 FOTO Getty Images 

4. O suprafaţă importantă

Commomwealth-ul ocupă, în total, un sfert din suprafaţa de teren existentă la nivel mondial. Cea mai mare ţară ca suprafaţă este Canada, a doua ţară ca mărime din lume. Şi India şi Australia au suprafeţe considerabile, însă multe dintre state sunt mici, cum ar fi Nauro, Samoa, Tuvalu, Vuanatu sau Dominica, Antigua şi Barbuda.

5. Şi-a schimbat numele 

Commonwealth-ul modern s-a format în 1949, după ce s-a renunţat la termenul „britanic“. Atunci, liderii au convenit că membrii sunt „membri liberi şi egali ai Comunităţii Naţiunilor, care cooperează în mod liber pentru pace, libertate şi progres“.

Numai două persoane au condus organizaţia - regele George al VI-lea şi regina Elisabeta a II-a. Dar acesta nu este un rol ereditar, chiar dacă este de aşteptat ca prinţul de Wales să preia şefia Commonwealth atunci când va deveni rege. 

Membrele fondatoare au fost Australia, Canada, India, Noua Zeelandă, Pakistanul, Africa de Sud, Sri Lanka şi Regatul Unit, care au format o „asociaţie liberă“ de ţări independente.

Imagine indisponibilă

Conferinţa din 1969 a premierilor din Commonwealth FOTO Getty Images 

Commonwelath-ul nu a avut o constituţie până când şi-a adoptat Carta, în 2012, care îşi angajează membrii în privinţa a 16 valori democratice, de egalitate de gen, dezvoltare durabilă, pace internaţională şi securitate.

Organizaţia a fost criticată de-a lungul timpului pe motiv că ar fi un club post-colonial şi pentru că are o influenţă redusă. Gambia, de pildă, şi-a anunţat retragerea în 2013, descriind asociaţia drept o „instituţie neocolonială“.

Însă suporterii organizaţiei spun că printre beneficiile apartenenţei la această structură se numără sprijinul pentru dezvoltare şi cooperarea în vederea atingerii unor scopuri internaţionale. 

    

6. Regatul Unit are în continuare cea mai puternică economie din Commonwealth 

Împreună, produsul intern brut al celor 53 de ţări membre are o valoare de 10 mii de miliarde de dolari americani, aproape la fel de mare precum cel al Chinei (11 mii de miliarde de dolari), dar mai mic decât cel al SUA (19 mii de miliarde de dolari), notează BBC. În 2017, produsul intern brut al Regarului Unit a fost de 2.496,757 miliarde de dolari, al Indiei - 2.454,458 miliarde, iar al Canadei - 1.600,265 de miliarde de dolari.

7. Commonwealth-ul nu este singura asociaţie de acest tip

Organizaţia Internaţională a Francofoniei reuneşte un grup de ţări vorbitoare de franceză, iar în 1991 a fost înfiinţată Comunitatea Statelor Independente de către foste membre ale Uniunii Sovietice. 

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite