Hăţişul legislativ omoară piaţa energiei alternative

Potrivit investitorilor, pentru a realiza o centrală eoliană este nevoie de obţinerea a 86 de avize Consorţiul Continental Wind Partners (CWP) este gata a implementa în România cel mai

Potrivit investitorilor, pentru a realiza o centrală eoliană este nevoie de obţinerea a 86 de avize

Consorţiul Continental Wind Partners (CWP) este gata a implementa în România cel mai mare proiect de producţie a energiei eoliene anunţat până acum în România. Este vorba de o fermă de 750 MW în Dobrogea şi una de 350-400 MW în Moldova.

Fondurile necesare s-ar ridica la circa 1,1 miliarde de euro, bani pe care însă România i-ar putea pierde din cauza numeroaselor piedici birocratice pe care le întâmpină proiectele.

Reprezentantul legal al investitorilor, avocatul Sorin Radu, spune că proiectul poate fi oricând anulat, din cauza birocraţiei excesive. "CWP are un proiect în dezvoltare pe România şi Polonia. În Polonia deja am instalat 300 MW, însă în România nu se poate.

Pentru o asemenea investiţie, avem nevoie de 86 de aprobări, inclusiv de la Ministerul Culturii", a declarat Sorin Radu, prezent la un seminar pe teme energetice. Potrivit acestuia, legislaţia nu este clar conturată şi multe dintre reglementări se contrazic între ele.

"Nu există o reglementare clară, de la A la Z, pentru ceea ce trebuie să faci când vrei să demarezi o astfel de investiţie. Afli pe parcurs", a precizat avocatul. CWP este partenerul local al fondului de investiţii Cofra Group AG.

Specialiştii prezenţi la seminar, printre care şi reprezentanţii General Electric, au declarat că statul trebuie să acorde facilităţi fiscale dacă vrea să atragă investiţii de amploare în regenerabile.

Ei spun că Piaţa Certificatelor Verzi - prin care pentru fiecare MWh de energie regenerabilă livrat în reţea producătorii primesc cel puţin 24 de euro şi maximum 42 de euro - nu garantează aceste preţuri decât până în 2012. Astfel, investitorii nu îşi pot face un plan de afaceri pe termen lung şi nu pot evalua riscurile pieţei.

"Durata de recuperare a investiţiei este de cel puţin 10 ani şi nu îţi poţi permite să rişti", a spus Carmen Neagu, Country Executive pe România, Bulgaria şi Moldova al GE Energy. Potrivit lui Sorin Radu, Ungaria şi Polonia acordă facilităţi fiscale - scutiri de taxe vamale, reduceri de TVA etc. - care ajung să reprezinte şi 3% din cifra de afaceri a companiilor beneficiare.

O altă problemă o reprezintă costurile cu racordul la reţeaua de transport a energiei, care uneori pot ajunge să dubleze valoarea investiţiei.

În România există 11 producători de energie eoliană, dar puterea totală instalată este de câteva zeci de MW. Deşi foarte multe companii străine, inclusiv Enel sau CEZ, au anunţat investiţii de amploare pe acest segment, multe au rămas la stadiul de intenţie.

Preţul energiei "verzi" ar putea ajunge, în anii 2020-2025, la nivelul celei din surse clasice, din cauza diminuării resurselor primare, a reducerii subvenţiilor şi a creşterii taxelor de mediu, potrivit specialiştilor.