Timp de 3 zile, 15-17 aprilie, conferinţa GlobSec 2016 din Bratislava a fost un forum internaţional extrem de articulat, cu 145 de vorbitori care nu au avut nicio reţinere în a exprima opinii sincere, deschis, despre probleme de securitate foarte actuale în acest moment.  

”Rareori am văzut o conferinţă atât de bine organizată, cu un număr aşa de mare de participanţi, şi cu vorbitori care să îşi exprime opiniile atât de deschis pe probleme foarte sensibile de actualitate cum sunt terorismul, cooperarea serviciilor de informaţii pentru combaterea terorismului  şi refugiaţii, noi abordari pe linie NATO, acutizarea problemelor UE sau alegerile din SUA. Am auzit la un moment dat remarca: De ce sunt mulţi foşti printre vorbitori? Fostul şef al Homeland Security, fostul etc…. Ei bine, cred ca tocmai ăsta a fost avantajul, au putut vorbi nerestricţionat şi a fost mult mai bine”, spune Dumitru Prunariu la încheierea conferinţei pe probleme de securitate GlobSec2016 de la Bratislava.

Madeleine Allbright, invitat de onoare, a primit  distincţia Transatlantic Award.  Ea a reiterat faptul că "Relaţia SUA-China este cea mai importantă în secolul al XXI-lea". Consideră că SUA ia din ce în ce mai mult în calcul “cooperarea în problema migraţiei” şi “reafirmarea relaţiilor reciproce”, precum şi analizarea “modului în care trebuie să fie încheiate parteneriatele bilaterale”.

Christopher Murphy, senator american, a spus că dacă este ceva care nu îl lasă să doarmă noaptea, este “zona Antarcticii, evoluţia Chinei, intervenţionismul Rusiei, viitorul Europei şi schimbările climatice”. A confirmat că “SUA  sunt obişnuite să rezolve toate problemele, Da, va rămâne naţiunea indispensabilă, va continua să fie prezentă peste tot şi să împartă responsabilităţile cu ceilalţi, dar resursele americane au nişte limite…”. În privinţa terorismului, Murphy  a subliniat că trebuie luptat atât cu mijloace militare, cât şi nemilitare.

În cadrul panelurilor s-a menţionat de mai multe ori că terorismul va fi o provocare pentru mulţi ani de acum încolo, însă va fi ţinut sub control, deoarece  ţările învaţă în fiecare zi să coopereze între ele, să creeze instituţii şi să facă schimb de informaţii.

Michael Chertoff, fost secretar de stat al Homeland Security, a subliniat că  “atacurile din Europa din ultimele 6 luni demonstrează că Daesh face o schimbare de strategie, au pierdut teren in Orientul Mijlociu şi vor să facă Europa să plătească pentru asta”. El a recomandat evitarea creării unei organizaţii de securitate mari, greu de gestionat, şi construirea unei baze de date mai întâi, gen PNR (personal name record), apoi schimbul de date în mod eficient cu serviciile de informaţii şi agenţiile de aplicare a legii.  “Dacă am fi avut bazele astea de date, am fi făcut legătura între 15 dintre cei 19 care au deturnat avioanele în 11 septembrie şi organizaţiile teroriste şi nu ar fi putut să se urce la bordul avioanelor. Europa abia acum învaţă asta", a concluzionat Chertoff.

O explicaţie interesantă privind radicalizarea persoanelor, primul pas în acţiunile teroriste, înlătură stereotipurile şi ne pune pe gânduri. 

În continuarea concluziei la care a ajuns Hedayah, centrul internaţional din Abu Dhabi pentru studierea terorismului şi radicalismului, acum câţiva ani deja, o idee  menţionată şi  de Fareed Zakaria în luna martie în Washington Post : “teroriştii de azi nu sunt extremişti religioşi, ci persoane radicalizate care au devenit ulterior extremişti religioşi, iar acest lucru reprezintă o diferenţă crucială!”, Michael Chertoff a explicat şi el că procesul de radicalizare trebuie văzut ca potenţial în orice persoană care manifestă deja tendinţă către infracţionalitate, iar infractorii minori se pot radicaliza  atunci când o experienţă din viaţa lor personală îi determină să facă acest lucru. Chertoff a sugerat că bazele de date tip PNR pot fi foarte utile pentru a avea o privire de ansamblu asupra infractorilor, pentru a le identifica evoluţia în timp şi deci pentru a preveni derapajele.  “Cam aşa ar trebui gândit în viitor. Trebuie să folosim tehnologia pentru a monitoriza aceste derapaje din vieţile celor cu potenţial infractor care manifestă şi potenţial de radicalizare şi trebui să facem în acelaşi timp diferenţa între cei cu potenţial scăzut şi cei cu potenţial ridicat de pericol”.  

Pe tema cooperării între serviciile de informaţii şi prevenţia terorismului, o intervenţie interesantă a avut-o generalul Ephraim Lapid, fost şef al serviciului de informaţii al armatei din Israel, care a asigurat participanţii că “terorismul se poate contracara 24/7 dacă instituţiile sunt în alertă şi bine instruite”!. A dat ca exemplu ţara sa, unde ”israelienii se confruntă zilnic cu pericole şi au căpătat o rezilienţă culturală”. A subliniat că “terorismul este un termen virtual, să nu uităm că noi ne luptăm cu oameni şi oamenii trebuie monitorizaţi! Cooperarea între serviciile de informaţii este vitală, o singură ţară nu poate monitoriza mii de oameni, din milioane…În Israel alegem 80 de informaţii utile din 8 milioane zilnic. Şi da, ne confruntăm zilnic cu dilema libertate versus securizarea populaţiei”. Lapid a evocat exerciţiul unic de reacţie la ameninţări teroriste pe care îl desfăşoară Israelul anual, implicând toată populaţia, de la copiii din grădiniţă la primul ministru, pentru a verifica rezilienţa, pentru a instrui şi pentru a îmbunătăţi cooperarea între sectoare.

Miroslav Lajčȁk, ministrul slovac de externe, a confirmat că pentru Europa, în următorii ani, "Cele mai arzătoare probleme vor fi migraţia, terorismul, agresiunea Rusiei şi Brexit.”

Nivelul şi amploarea crizei refugiaţilor sunt cele mai grave de după cel de-al Doilea Război Mondial şi ridică probleme existenţiale Uniunii Europene.

Angeliki Dimitriadi, expert pe migraţie de la Fundaţia Elenă pentru Politici  Europene şi Politică Externă, a spus că aceasta ar trebui numită “criză de management” de fapt ,deoarece este vorba de “leadership slab” şi deficienţe de management. Pe de altă parte, a admis că “Europa a obosit după atâtea crize: criza economică, criza Greciei, acum criza refugiaţilor…..”

Contrabalansând, Roland Freundenstein, director adjunct al Centrului pentru Studii Europene Wilfred, a subliniat că amploarea crizei refugiaţilor este mult prea mare, “protejarea lor este una, integrarea lor este altceva, sunt 60 milioane de oameni refugiaţi din statele eşuate, şi nu e uşor să îi integrăm, fondatorii Uniunii Europene nu au prevăzut acest lucru. Un alt aspect este cel cultural! Interculturalitatea este o chestiune sensibilă”.

František Šebej, politician slovac, a afirmat că această criză a refugiaţilor a declanşat o „criză a valorilor şi a fricii în Europa”.

Kolinda Grrabar-Kitarovič, preşedinta Croaţiei, a spus că “Europa trebuie să găsească o politică externă comună care să rezolve cauzele crizei. Sunt sigură că refugiaţii vor să rămână la ei în ţară şi să contribuie la prosperitatea propriei ţări”.

O idee clară care s-a desprins în timpul dezbaterilor este că fiecare ţară are propria sa cultură a democraţiei ce provine din propria înţelegere a modului în care trebuie să-şi apere naţiunea.

John Frank, vice-preşedinte al Microsoft Corporation, consideră că “reglementările privind bazele de date trebuie concepute pentru a putea permite serviciilor de informaţii  o cartografiere a necesităţilor”. El a dat ca exemplu faptul că  atunci când au sosit refugiaţii, legislaţia nu permitea amprentarea şi verificarea în bazele de date.

Deşi subiectele fierbinţi au fost terorismul şi refugiaţii, GlobSec2016 a dezbătut în paneluri şi alte aspecte legate de securitate, cum ar fi spaţiul cosmic. Unul dintre experţi  a fost şi Dumitru Prunariu, primul şi singurul astronaut român.

In calitatea sa de vice-preşedinte al Comitetului de Relaţii Externe al Agenţiei Spaţiale Europene, membru într-un task-force pe probleme de securitate a sistemelor cosmice în cadrul Institutului European de Studii Strategice (EUISS) şi preşedinte al secţiunii europene a Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, asociaţia profesională ce include 400 de astronauţi din 37 de ţări, Dumitru Prunariu a făcut o prezentare foarte detaliată şi tehnică a  “infrastructurilor spaţiale critice ce pot fi supuse unor diverse ameninţări, intenţionat sau  accidental, cum ar fi armele anti-satelit, coliziuni cu deşeuri cosmice sau alte obiecte din spaţiu,  vremea cosmică… Sistemele  orbitale joacă un rol  vital în  activităţile de apărare şi militare. Sunt multiplicatori de forţă ce asigură capabilităţile pentru informaţii operative, monitorizarea şi recunoaşterea operativă. De exemplu, 68% din muniţia folosită în Irak de către SUA (2003-2011) a fost ghidată prin sateliţi”. În plus, Prunariu a atras atenţia asupra pericolelor cibernetice şi a recomandat ”estimarea pericolelor cibernetice pe următorii 15 ani pentru a se putea concepe protecţia următoarelor generaţii de sateliţi”, precum şi ”conştientizarea de către comunităţi, de la autorităţi la ultimul utilizator, a pericolelor cibernetice într-o lume din ce în ce mai tehnologizată”.

Articol redactat de Marcela Ganea, jurnalist internaţional, pentru Geopolitics.ro.