Cambridge Analytica, monstrul născut dintr-o firmă de propagandă militară

Tancuri americane în Bagdad în 2003

Privatizarea unor operaţiuni de propagandă militară pe fondul expansiunii social media în defavoarea jurnalismului clasic a permis crearea unor instrumente menite să subjuge populaţia chiar şi în ţările occidentale.

Scandalul privind utilizarea neadecvată a datelor a milioane de utilizatori de Facebook de către compania britanică de consultanţă Cambridge Analytica, implicată în campania lui Donald Trump, dar şi în cea pro-Brexit, readuce în discuţie modul în care această firmă a fost înfiinţată, dar şi obiectul de activitate al companiei sale mamă - Strategic Communication Laboratories (SCL) -, precum şi modul în care aceasta din urmă s-a dezvoltat. 

Iar extinderea activităţii SCL a venit în contextul privatizării războaielor, se arată într-o amplă analiză publicată de portalul opendemocracy.net. 

Acest fenomen a început să se facă simţit încă din timpul invaziilor din Irak şi Afganistan. Atunci au intrat în scenă companiile militare private. Iar Marea Britanie a devenit un centru al industriei de acest tip, după cum se arată într-un raport din 2016 al grupului War on Want.

De altfel, cea mai mare companie privată de securitate din lume este G4S, o multinaţională din Regatul Unit, implicată în furnizarea de servicii de securitate în zone de război din întreaga lume, după cum menţionează sursa citată.

În 2003, când forţele americane şi britanice au invadat Irak-ul, Ministerul britanic de Externe a cheltuit 12,6 miloane de lire sterline (14,4 milioane de euro) pentru servicii ale firmelor de securitate britanice. În 2012, suma s-a ridicat la 48,9 milioane de lire sterline (56 de milioane de euro), după cum menţiona cotidianul britanic „The Guardian“. Iar în 2015, G4S a obţinut un contract de 100 de milioane de lire sterline (114,6 milioane de euro) pentru a asigura securitatea ambasadei britanice din Afganistan. 

Şi, scrie opendemocracy.net, exact aşa cum  s-a privatizat războiul, s-a privatizat şi propaganda. În 2016, Bureau of Investigative Journalism a dezvăluit că Pentagonul a plătit în jur de o jumătate de miliard de dolari firmei britanice de relaţii publice Bell Pottinger, faimoasă pentru că a conturat imaginea lui Thatcher, pentru a face propagandă în timpul războiului din Irak. Mai precis, pentru a demoniza reţeaua al-Qaida.  

Iar în acea perioadă, după cum a dezvăluit jurnalistul Liam O’Hare, Bell Potinger, care a avut-o drept clientă şi pe Asma Al Assad, soţia preşedintelui Siriei, l-ar fi angajat în Irak pe directorul SCL şi Cambridge Analytica Mark Turnbull, care a fost filmat recent în timpul unei investigaţii jurnalistice sub acoperire a Channel4 vorbind despre metodele folosite de firma sa în slujba politicienilor care o angajează. 

El a descris atunci modul în care compania foloseşte datele compromiţătoare despre oponenţii politici pe reţelele socializare şi pe internet în general. „Trebuie să se întâmple fără ca cineva să se gândească «asta este propagand㻓.

Agenţie de propagandă

La fel ca Bell Pottinger, SCL a identificat oportunităţi în privizatizarea războiului. Autorul Hywel Williams a scris în cartea sa din 2006 „Britain’s Power Elites: The Rebirth of the Ruling Class“ că, în acest context, „pare natural“ ca Strategic Communications Laboratories „să se fi lansat ca prima companie privată care să furnizeze «operaţiuni psihologice» armatei“.

Deşi mare parte din ceea ce SCL a făcut în domeniul militar rămâne secret, se ştie că a obţinut contracte de sute de mii de dolari de la ministerele Apărării din SUA şi Marea Britanie. 

Iar implicarea companiei în alegerile din SUA şi în campania pro-Brexit, prin intermediul Cambridge Analytica, ar fi avut la bază, cel mai probabil, dorinţa de câştiga alţi bani. „Dacă privatizezi războiul, să nu fii surprins dacă firmele militare încep să utilizeze uneltele războiului de «propria lor» parte“, a punctat Adam Ramsay, autorul analizei publicate de opendemocracy.net.

În opinia sa, un caz precum cel al Cambridge Analytica este o consecinţă a privatizării operaţiunilor de propagandă militară, posibilă în contextul în care reţelele de socializare au ucis jurnalismul clasic. 

„Este un alt exemplu de unelte create pentru a subjuga populaţia din alte locuri din lume folosite pe populaţia ţărilor occidentale în care au fost construite“, spune Ramsay. 

Potrivit lui, cel mai bun răspuns posibil în faţa unui astfel de caz este crearea unei media democratice, care să nu poată fi cumpărată de propagandişti. 

Zuckerberg şi-a pus cenuşă în cap

Directorul executiv al Facebook, Mark Zuckerberg, a răspuns marţi întrebărilor parlamentarilor americani referitoare la problemele care afectează cunoscuta reţea de socializare în timpul unei audieri care a durat cinci ore.

Multimiliardarul în vârstă de 33 de ani şi-a cerut din nou scuze pentru că nu a înţeles la timp maniera în care Facebook poate fi deturnată de la scopurile sale iniţiale: „A fost greşeala mea. Îmi pare rău“, a spus Zuckerberg. Tot el a reiterat că „va fi nevoie de timp pentru a realiza toate schimbările necesare“ limitării utilizării abuzive, relevă AFP.

Directorul executiv al Facebook a afirmat însă că reţeaua socială este „un loc sigur“, în ciuda tuturor cazurilor de manipulare şi deturnare de date personale ale utilizatorilor, cum ar fi cel al Cambridge Analytica. El a adăugat că lupta împotriva manipulării politice este dificilă, făcând referire la un fel de „cursă a înarmării“ împotriva „celor din Rusia care se ocupă cu exploatarea sistemelor noastre“.

Potrivit lui Zuckerberg, compania sa „lucrează“ cu procurorul special Robert Mueller, care anchetează o presupusă înţelegere între echipa de campanie a lui Donald Trump şi oficiali ruşi în timpul prezidenţialelor americane din 2016. 

„Unul dintre cele mai mari regrete ale mele este că nu am identificat mai rapid ingerinţele străine în campania electorală prin intermediul reţelei“, a spus el.

Totuşi, mulţi congresmeni şi-au exprimat „scepticismul“ în privinţa răspunsurilor lui, mai ales că Zuckerberg a răspuns mai multor întrebări prin „nu ştiu“ sau a afirmat că echipa sa va veni cu precizări.