Amnesty International critică discursurile urii proferate de Trump şi de alţi lideri mondiali

În raportul său pe 2016-2017, Amnesty International privind drepturile omului trage un semnal de alarmă: lideri din toată lumea, precum Donald Trump în SUA, propagă discursuri ale urii prin care "diabolizează" anumite grupuri de oameni, folosind o retorică "toxică" care face lumea mai periculoasă.

Discursurile de respingere ale "celorlalţi" domină în Europa, în SUA dar şi în alte ţări din lume. Aceste politici de diabolizare sunt la originea unui recul mondial ale drepturilor omului, susţine Amnesty International . Discursurile unor responsabili politici precum Donald Trump, Viktor Orban, Recep Tayyip Erdogan sau Rodrigo Duterte – botezaţi de ONG "vânzători de frică" - susţin programe nocive, iau în vizor grupuri întregi de populaţii pe care le desemnează drept ţapi ispăşitori. 

Organizaţia citează ca exemplu ordinul executiv antiimigraţie prin care se închid temporar frontierele SUA în faţa refugiaţilor şi cetăţenilor din şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană, suspendat între timp, şi acordul "ilegal şi iresponsabil" încheiat între UE şi Turcia, care permite retrimiterea solicitanţilor de azil în această ţară.

În total, ONG a denumit 36 de ţări care "au încălcat dreptul internaţional, retrimiţând ilegal refugiaţi în ţări în care drepturile lor erau ameninţate".

Aceste discursuri ale respingerii şi urii au efecte directe asupra drepturilor şi libertăţilor, arată Amnesty: "Unele guverne au făcut să fie votate legi care restrâng dreptul la azil, libertatea de expresie, care legitimează supravegherea în masă şi dau forţelor de ordine puteri nelimitate".

Departe de a fi apanajul unor lideri extremişti, aceste opinii care stigmatizează au fost susţinute "uneori în mod voalat, alteori în mod deschis" de "partide aşa-zis centriste", subliniază Johm Dalhuisen, director al Amnesty International pentru Europa.

"Discursuri dezumanizante sunt acelea în care premierul ungar îi califică pe imigranţi drept 'otravă', când Geert Wilders (deputat olandez de extremă-dreaptă) vorbeşte despre 'gunoiul marocan', când premierul olandez scrie o scrisoare deschisă, invitându-i pe migranţi să se comporte în mod „normal“ sau să se întoarcă acasă", a exemplificat Dalhuisen.

Străinii şi musulmanii, "ţinte principale ale demagogiei europene", sunt "prezentaţi ca o ameninţare la adresa securităţii şi a identităţii naţionale, ca oameni care fură locurile de muncă şi ca persoane care abuzează de sistemul de securitate socială", insistă el. 

România, menţionată pentru discriminarea romilor

România nu lipseşte nici ea din raportul Amnesty. Un ONG care notează că « şi în 2016 romii au fost victimele unor discriminări sistematice şi ale unor expulzări forţate ». Printre altele se evocă soarta unor familii rome din Eforie şi Cluj dar şi cazul familiei Boaca din Clejani, maltratată de poliţia locală şi supusă unor torturi.

Raportul Amnesty revine şi asupra audienţei publice a Curţii europene a drepturilor omului care punea în cauză România pentru presupusă complicitate în cadrul programului de « restituiri » şi detenţii secrete instaurat de SUA şi CIA. « Guvernul român a respins acuzaţiile şi a afirmat că o anchetă este în curs. După patru ani, nicio decizie nu a fost însă luată » deplânge Amnesty. In fine, România este în vizorul ONG-ului şi pentru violenţele comise contra femeilor şi fetelor.

Din paginile raportului pe 2016 reiese însă că şi alte ţări din regiune – precum Slovacia, Cehia, Bulgaria dar mai ales Ungaria – au avut atitudini de discriminare şi ură faţă de minoritatea romă, dar nu numai. Rasismul şi xenofobia s-au îndrepat şi contra refugiaţilor sau azilanţilor.

În paralel, „ comunitatea internaţională aduce răspunsuri extrem de slabe în faţa unor atrocităţi care sunt comise prin lume, de exemplu în Siria, Yemen, Libia, Sudan sau Burundi “, se mai arată în raportul Amnesty.

Amnesty precizează că ideile fundamentale despre demnitatea umană şi egalitate au ajuns sub asalt în ultimul an, în special ca urmare a unei ”campanii masive lansate de guvernele din întreaga lume pentru a reduce la tăcere disidenţii”, precum şi ca urmare a operaţiunilor frecvente de bombardare a spitalelor din Siria şi Yemen,doar 

De asemenea, raportul anual cataloghează acordul privind reducerea migraţiei semnat de Bruxelles şi Ankara drept ”o mărturie a dorinţei blocului comunitar de a ignora drepturile şi condiţiile de viaţă pentru aceşti refugiaţi doar pentru a urmări o serie de interese politice”

În Europa, teama de terorism a condus la implementare unor măsuri considerate în trecut ca fiind excepţionale, dar care au devenit în scurt timp o parte normală a legislaţiei penale în mai multe state europene. 

Franţa şi Marea Britanie permit în acest moment impunerea unui arest la domiciliu doar pe baza informaţiilor colectate de către serviciile de securitate din cele două ţări. 

De asemenea, o nouă lege britanică a supravegherii a făcut un pasa important spre o realitate unde dreptul la intimitate nu mai este recunoscut.

Marea Britanie, Franţa, Rusia şi Statele Unite - adică patru din cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite - sprijină în mod activ forţe responsabile pentru grave încălcări ale drepturilor umane în războaiele din Siria, Yemen, Libia şi Irak.

Amnesty notează inclusiv apariţia unui trend al ”anti-drepturilor, al retoricii rasiste şi discriminatorii” în America.

Însă, organizaţia a semnalat şi o serie de schimbări pozitive, în ceea ce priveşte mişcările pentru drepturile omului din Africa şi munca voluntarilor care au participat la salvarea refugiaţilor din Marea Mediterană.