O preşedinţie europeană „româno-suedeză“
0
Dialog FP. "România îşi poate valorifica prezenţa în statele vizate de Parteneriatul Estic pentru a sprijini promovarea iniţiativei polono-suedeze."
Interviu cu Răduţa Matache, noua ambasadoare a României în Suedia, despre posibilităţile de racordare a Bucureştiului la preşedinţia suedeză a UE. Răspunsuri diplomatice.
Cum aţi găsit Stockholmul? Ce „specific nordic” aţi resimţit cel mai puternic?
La Stockholm am trecut, într-o săptămână, de la temperaturi de 4°C la 24°C. Am învăţat să apreciez la fel de mult atât căldura de acasă, cât şi frumoasa (dar atât de scurta!) vară suedeză.
M-a frapat cât de prezentă este cultura suedeză a consensului, nu doar în cercurile diplomatice, ci şi pe stradă. Toată lumea e calmă. Nimeni nu ţipă, nimeni nu se enervează. Sub această aparenţă de calm, suedezii pun multă pasiune în ceea ce fac. Sunt extrem de bine organizaţi şi nu-şi irosesc eforturile.
Cum aţi găsit Ambasada României?
Am avut confirmarea faptului că ambasada a funcţionat bine şi că are un bun renume în cercurile de aici. Cei care lucrează în ambasadă pun mult suflet în ceea ce fac. Ne confruntăm, însă, cu restricţii bugetare severe, la limită.
Ce imagine are România în Suedia? Trebuie reparată?
Am sentimentul că România nu are o imagine în Suedia. Desigur, acest lucru poate fi şi o problemă, dar şi o oportunitate, pentru că ai unde să construieşti. Avem mai multe imagini, nici una completă, nici una total reprezentativă. La nivel oficial suntem bine priviţi, ascultaţi cu atenţie şi consultaţi, ca parteneri reali.
La nivelul opiniei publice, lipsa de cunoaştere coexistă cu clişeele cunoscute. Grupul suedezilor care cunosc cu adevărat România, ca turişti, ca oameni de cultură sau ca oameni de afaceri este în creştere. Acest grup, împreună cu românii care trăiesc în Suedia, constituie platforma pe care, în timp, se construieşte o imagine reală a României în Suedia.
Trebuie făcut ceva pentru românii din Suedia?
În Suedia trăiesc câteva zeci de mii de originari din România, în special români şi maghiari, mulţi foarte bine integraţi. M-a bucurat să văd cât de mulţi dintre ei au răspuns invitaţiei de a fi alături de mine pentru a marca prezentarea scrisorilor de acreditare regelui Carl Gustaf al XVI-lea. Am primit, deja, sprijin de la români din Suedia, care au dorit să-mi facă acomodarea cât mai uşoară.
Nu vă închipuiţi cât de emoţionant este acest lucru! Stiu că mulţi dintre cei care s-au născut în România păstrează şi cultivă legăturile cu ţara. Am cunoscut câţiva români de excepţie - medici, profesori, ingineri, experţi în tehnologia informaţiei - şi cred ca avem datoria să-i cunoaştem mai bine, în ţară, în primul rând prin intermediul presei, şi să onorăm realizările lor. Este remarcabil faptul că Institutul Cultural Român de la Stockholm este condus de un cetăţean al Suediei şi României, o personalitate legată de cultura ambelor ţări, domnul Dan Shafran.
Ce aveţi în agendă pentru semestrul preşedinţiei suedeze? Dar după?
Următoarele şase luni vor fi dedicate în proporţie covârşitoare preşedinţiei suedeze a UE. Din punct de vedere logistic, Suedia a pus în mişcare o întreprindere amplă de organizare a celor peste 100 de reuniuni UE care se vor desfăşura aici. Buna organizare suedeză şi transparenţa gazdelor vor facilita mult activitatea ambasadei în a sprijini delegaţiile din România. Din punct de vedere al substanţei, toate priorităţile preşedinţiei suedeze sunt importante pentru noi. Deciziile mari, luate la Bruxelles, Stockholm sau în alte capitale, vor fi pregătite şi de efortul nostru de a prezenta şi susţine interesele României.
Perioada preşedinţiei va constitui sezonul în care pregătim viitoarele dezvoltări în relaţia bilaterală. Comerţul şi investiţiile rămân priorităţile numărul 1, 2 şi 3, în plan bilateral. Sper să putem consolida legăturile existente în domeniul învâţământului şi cercetării. Cooperăm intens cu Suedia în domeniul energetic şi avem bune perspective de amplificare a colaborării. Cooperarea româno-suedeză va fi întotdeauna importantă, nu doar pentru cei direct implicaţi, ci şi pentru coeziunea şi forţa viitoarei Uniuni Europene, ca actor global.
Cum poate România să participe la Parteneriatul estic?
Cred că am găsit o totală deschidere din partea oficialilor suedezi când le-am spus că mandatul meu pentru următoarele şase luni este „să fac parte din echipa preşedinţiei suedeze a UE”. Metafora se aplică în special în ceea ce priveşte Parteneriatul estic.
Pentru a sprijini preşedinţia suedeză şi statele din vecinătatea noastră şi a UE valorificăm prezenţa noastră în statele partenere şi suntem printre cei mai activi în toate dezbaterile din cadrul UE pe tema Parteneriatului şi a complementarităţii sale cu Sinergia Mării Negre. Urmează etapa lansării proiectelor concrete şi, aşa cum e firesc, România va fi printre statele cele mai active în a asigura succesul acestor proiecte. Este, însă, responsabilitatea statelor partenere de a înţelege cât de importante sunt aceste proiecte pentru propria dezvoltare şi pentru cetăţenii lor.
Va fi o preşedinţie dedicată contracarării crizei economice. Cum îşi salvează Suedia propria economie? Surprinzător, s-a refuzat pomparea de bani publici în companii-fanion ca Volvo sau Saab; de remarcat şi că salvatorul Saab s-a oferit să fie tot o companie auto locală...
Suedia are experienţa unei crize la fel de grave, prin care a trecut la începutul anilor 1990 şi care a ajutat la trecerea rapidă spre o economie bazată pe cunoaştere, adică pe tehnologia informaţiei, cercetare şi dezvoltare. În deceniul trecut însă, criza avea contururi regionale şi nu amploarea globală de astăzi.
Suedia are câteva tăsături specifice, plusuri şi minusuri: punctul de intrare în criză cu excedent al balanţei de plăţi; o economie orientată pe comerţ exterior; un model social consolidat; o valoare ridicată a economiilor populaţiei, care, surprinzător, este în creştere; dependenţă redusă de energiile convenţionale; un guvern interesat să limiteze valoarea deficitului bugetar. Cel mai important este faptul că suedezii ştiu să vadă în criză oportunităţi.
Suedia are masive investiţii în statele baltice. Cum şi le salvează acum, odată ce respectivele state se scufundă într-o recesiune profundă?
Conduita Suediei ar trebui prezentată în „manualul de solidaritate europeană”. Există un dialog intens, chiar la nivel de premieri, între Suedia şi statele baltice afectate de criză. Suedia oferă sprijin statelor baltice pe trei paliere: în plan bilateral, prin intermediul grupului ţărilor nordice şi prin mobilizarea asistenţei UE. Suedia încearcă să găsească împreună cu statele baltice soluţii de ieşire din criză avantajoase pentru toţi.
Diplomaţie de talie
- Preşedinţia suedeză nu se va desfăşura în sunet de fanfară. Suedia modernă a preferat întotdeauna „diplomaţia tăcută”. Suedia ar merita o preşedinţie de 12 luni, nu de 6, pentru a face faţă dificultăţilor mandatului curent. Diplomaţia suedeză este, însă, legendară ca eficienţă şi abilitate de a soluţiona probleme. Putem avea încredere într-o ţară de numai 9,5 milioane de locuitori care a dat lumii diplomaţi de talia unor Doug Hammarskjold, Anna Lindt, Hans Blix, Rolf Ekeus, Jan Eliasson, Thomas Hammarberg, Carl Bildt sau Cecilia Malmström.
- În următoarea jumătate de an, Suedia va găzdui 113 reuniuni ale Preşedinţiei UE. Un număr impresionant de parlamentari, oficiali guvernamentali şi neguvernamentali români vor participa la reuniuni UE în Suedia. Fiecare dintre aceştia va contribui la promovarea intereselor României, ale cetăţenilor români.
Fiecare dintre aceştia va putea contribui la prefigurarea unor noi parteneriate sectoriale româno-suedeze, în diverse domenii, de la învăţământ la sănătate, de la cercetare la energie regenerabilă, de la mediu la sport, de la cooperarea autorităţilor locale la protecţia celor cărora le datorăm protecţie: minorităţi naţionale, categorii defavorizate, copii, persoane în vârstă, persoane cu dizabilităţi.
Se încarcă comentariile...
