Romania - o economie de piata cu probleme

Comisia Europeana solicita tarilor candidate indeplinirea a doua criterii fundamentale: sa aiba o economie de piata functionala si sa faca fata presiunilor competitive din interiorul uniunii economice

Comisia Europeana solicita tarilor candidate indeplinirea a doua criterii fundamentale: sa aiba o economie de piata functionala si sa faca fata presiunilor competitive din interiorul uniunii economice si monetare. Primul criteriu - ,exis-tenta unei economii de piata functionale" - presupune o anumita structura institutionala (functionarea institutiilor de baza ale pietei) care sa asigure disciplina financiara, intrarea si iesirea de pe piata fara mari dificultati, respectarea obligatiilor contractuale, protejarea dreptului la proprietate si un sistem adecvat de politici, cu mecanisme eficiente pentru atenuarea socurilor. Al doilea criteriu se refera la reducerea marjei de manevra prin politici economice nationale intr-o regiune cu politica monetara unica. Aderarea la UE inseamna intrarea intr-un club unde, printre altele, nu vor mai exista bariere comerciale, functioneaza o singura moneda, iar mecanismul de schimb valutar (ERM2) limiteaza semnificativ posibilitatea utilizarii politicilor de schimb valutar in celelalte state. Ambele criterii sunt esentiale pentru a intari convergenta nominala si reala, fara ca Uniunea sa fie subminata din interior. In linii mari, Romania are deja o economie functionala de piata, iar performanta acesteia s-a imbunatatit substantial in anii din urma. Mai raman probleme importante de rezolvat precum indisciplina financiara, aplicarea inconsecventa a regulilor pietei, transparenta si stabilitatea scazuta a cadrului de reglementari, ineficienta administratiei publice si justitiei. Dar s-au inregistrat progrese in toate aceste domenii in ultima vreme. Mai mult, din moment ce exista economii vest-europene puternice care astazi lupta din greu cu criteriile tratatului de la Maastricht, se pune intrebarea cat de exigenti putem fi cu tarile candidate. In evaluarea conformitatii tarilor candidate cu acquis-ul din domeniul concurentei si a capacitatii acestora de a rezista presiunilor concurentiale din cadrul pietei interne, rezultand din aplicarea integrala a acestui acquis, Comisia analizeaza daca intreprinderile care functioneaza in tarile candidate sunt familiarizate cu modul de operare intr-un mediu de tipul celui comunitar. Acordul European cu Romania (Acordul de Asociere), intrat in vigoare la data de 1 februarie 1995 (desi prevederile sale comerciale s-au aplicat inca de la data de 1 mai 1993), prevede aplicarea unui regim concurential relatiilor comerciale dintre Romania si Uniunea Europeana, asa cum este el prevazut in art. 81, 82 si 87 ale Tratatului privind Competitia - TEC (fostele articole 85, 86 si 92) referitoare la acordurile intre intreprinderi, abuzurile de pozitie dominanta si ajutoarele de stat, precum si adoptatea normelor de aplicare a acestor reglementari intr-un interval de trei ani de la intrarea in vigoare a acordului. In plus, Acordul prevede obligatia Romaniei de a avea reglementari in domeniul concurentei compatibile cu cele ale Uniunii. Carta Alba mentioneaza aplicarea progresiva a prevederilor de mai sus, precum si a celor din Reglementarea privind fuziunile (4064/89) si din articolele 31 (fost 37) si 86 (fost 90), privind monopolurile si drepturile speciale, din TEC.

Romania a mostenit probleme structurale serioase si, ca urmare, are in fata o serie de constrangeri si dileme de reforma economica:
* are nevoie de deficite bugetare mici pentru a sprijini dezinflatia si, in acelasi timp, de investitii in proiecte mari de infrastructura publica
* trebuie sa tina sub control deficitul de cont curent si sa realizeze o apreciere reala a monedei nationale, dar in acelasi timp sa reduca barierele comerciale
* pe termen scurt, productivitatea trebuie sa creasca mai repede decat salariile, pentru a mentine avantajul comparativ al fortei de munca ieftine, dar intre timp preturile cresc continuu, pentru ca se aflau mult sub nivelul celor mondiale
* se liberalizeaza circulatia capitalului si se reduc dobanzile, ceea ce poate afecta balanta de plati
* tipul de competitivitate economica in care exceleaza acum Romania, bazat in special pe diferentialul de salarii, nu este cel din zona economica spre care converge, bazat pe inovatie (Romania cheltuieste cu cercetarea-dezvoltarea de sapte ori mai putin decat tinta de 3% din PIB fixata la Lisabona).

Acquis-ul privind concurenta se bazeaza pe articolul 31 (Monopolurile de stat cu caracter comercial), articolele 81-85 (Reguli aplicabile intreprinderilor), articolul 86 (intreprinderile de stat si intreprinderile cu drepturi speciale sau exclusive) si articolele 87-89 (Reguli aplicabile ajutoarelor de stat) din Tratatul CE, precum si pe articolele 65 si 66 ale Tratatului CECO, care a expirat in 2002. Controlul fuziunilor se realizeaza in baza Reglementarii CE 4064/89 privind fuziunile (inclusiv amendamentele). In ce priveste ajutorul de stat, o parte a acquis-ului relevant este abordata in cadrul altor capitole de negociere, respectiv Transporturi, Agricultura si Pescuit. Directivele privind liberalizarea sectoarelor energetic, de transport, telecomunicatii si tehnologia informatiei sunt, de asemenea, tratate in cadrul capitolelor respective.

In domeniul CONCURENTEI, Romania trebuie sa demonstreze:
* Un control real al potentialelor ajutoare de stat, inclusiv in ceea ce priveste reesalonarea obligatiilor din domeniul fiscal, social si energetic asigurat de catre Consiliul Concurentei.
* Punerea la punct a mecanismelor de monitorizare a ajutoarelor de stat si a politicii antitrust.
* Respectarea integral a angajamentului de a nu acorda sau plati ajutoare de stat pentru combinate siderurgice, conform Strategiei Nationale de Restructurare pentru perioada 1 ianuarie 2005-31 decembrie 2008.
* Alocarea de mijloace financiare adecvate si resurse umane calificate Consiliului Concurentei.

In luna mai a fost dat primul Raport de monitorizare al Comisiei Europene. Acesta a urmarit progresele concrete ale Romaniei in implementarea tuturor capitolelor negociate. Orice intarziere fata de calendarul prevazut sau problema legata de aceste evolutii vor fi semnalate de catre Comisie prin scrisori de avertizare si vor fi raportate Consiliului European. Daca aceste probleme sau intarzieri se agraveaza, Comisia poate recomanda Consiliului aplicarea uneia dintre cele trei clauze de salvgardare continute in Tratatul de Aderare (economie, piata interna si justitie/afaceri interne).