Temele diplomaţiei franceze, trasate de preşedintele Emmanuel Macron. „Refondarea“ UE, printre priorităţi

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a anunţat marţi că, după alegerile legislative ce vor avea loc în Germania pe 24 septembrie, va avansa partenerilor comunitari propuneri pentru o „refondare“ a Uniunii Europene. Totuşi, misiunea sa va fi dificilă, dacă ne luăm după criticile primite din ţară şi din Europa de Est după turneul său de săptamâna trecută.

 Soluţiile ce vor fi propuse de Macron sunt menite să dea „o nouă ambiţie“ Uniunii Europene şi să vină în întâmpinarea dorinţei cetăţenilor europeni de a fi protejaţi, a indicat Macron într-un discurs privind priorităţile sale de politică externă susţinut în faţa ambasadorilor francezi reuniţi la Paris, notează EFE, preluiată de agerpres.ro.

El a estimat că ar trebui luate în calcul mai multe formate pentru statele care doresc să meargă mai departe împreună şi propunerile sale vor face referire, printre altele, la consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, avansarea către convergenţa fiscală, gestiunea migraţiei şi o politică de azil comună, definirea unei politici comune în sectorul apărării, mediul înconjurător şi acţiunile pentru tineri.

Macron a insistat în discursul său asupra uneia dintre principalele axe de acţiune pe care le-a urmărit de când a fost ales preşedinte, şi anume „o Europă care să protejeze“ cetăţenii, pentru ca această idee să nu fie exploatată de partidele naţionaliste.

El a menţionat că lucrează împreună cu cancelarul german Angela Merkel la această nouă agendă europeană, care să cuprindă de asemenea revizuirea directivei europene privind lucrătorii detaşaţi.

Macron a mai precizat în discurs că iniţiativa sa nu are în vedere o revizuire a tratatelor europene. 

Lupta împotriva terorismului, o altă prioritate

Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat marţi că ”lupta împotriva terorismului islamist” este necesar să fie ”prima” dintre priorităţile diplomaţiei franceze, în primul său discurs de politică externă, în cadrul Conferinţei ambasadorilor, la Paris, relatează AFP.

”Asigurarea securtăţii concetăţenilor noştri face din lupta împotriva terorismului islamist prima dintre priorităţile noastre (...). Angelismul nu este mai bun ca o frică de islam care confundă islamist şi islamic”, a subliniat şeful statului francez.

”Securitatea francezilor este motivul de a fi al diplomaţiei noastre. Această exigenţă ese viscerală. Trebuie să-i răspundem fără slăbire”, a adăugat el.

Franţa se confruntă din 2015 cu un val de atentate islamiste fără precedent, soldate cu 239 de morţi.

”Eradicarea terorismului trece şi prin secarea finanţării lui”, a insistat Emmanuel Macron, care a anunţat organizarea unei conferinţe în vederea unei mobilizări împotriva finanţării terorismului la începutul lui 2018, la Paris.

El a dat asigurări că vrea să ”obţină transparenţă asupra tuturor forţelor de finanţare a terorismului”.

În acest sens, preşedintele francez a insistat asupra necesităţii de nu se ”alege o tabără” între Arabia Saudită şi Iran, cei doi mari rivali regionali în Orientul Mijlociu.

”Ne vom atinge obiectivul doar cu condiţia de a nu intra în aceste grile de lectură şi de a nu ne închide într-o tabără. Unii au ales. Este o eroare. Forţa diplomaţiei noastre este că vorbeşte cu toţi”, a spus el.

Macron a apreciat totodată că este necesar ”să se facă mai mult în privinţa dezvoltării”, mai ales în Sahel, subliniind că acest angajament este indispensabil în vederea stabilizării regiunii.

Ssummit internaţional pe tema Acordului de la Paris privind modificările climatice

Franţa va organiza pe 12 decembrie, la exact doi ani de la semnarea Acordului de la Paris privind lupta împotriva modificărilor climatice, un summit internaţional ”cu scopul de a face bilanţul de etapă al progreselor şi a mobiliza finanţări indispensabile”, a anunţat marţi preşedintele Emmanuel Macron, relatează AFP.

Acest summit va fi organizat ”împreună cu Banca Mondială şi toţi partenerii care doresc să se asocieze”, a adăugat preşedintele francez, într-un discurs de politică externă, în faţa ambasadorilor.

El a anunţat de asemenea că va pleda la ONU, la sfârşitul lui septembrie, în favoarea adoptării unui ”pact mondial privind mediul”.

Macron, criticat după vizita în Europa de Est

Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, şi-a atras critici dure din partea Poloniei şi a adversarilor politici de la Paris, după vizita efectuată în Europa de Est, inclusiv în România, unde a abordat problema angajaţilor detaşaţi, un subiect de dispută între ţările vest şi est-europene.

 Premierul polonez, Beata Szydlo, a denunţat vineri după-amiază "aroganţa" şi "lipsa de experienţă politică" a lui Emmanuel Macron, după ce preşedintele Franţei a acuzat Polonia că se plasează "la periferia Uniunii Europene" în contextul refuzului modificării directivei privind angajaţii detaşaţi. Joi seară, în timp ce Emmanuel Macron se afla într-un turneu care a inclus vizite în Austria, România şi Bulgaria, Beata Szydlo a semnalat refuzul Poloniei de a renegocia directiva UE privind angajaţii detaşaţi.

În acest context, Emmanuel Macron a afirmat că Polonia "se plasează la periferia Uniunii Europene pe numeroase teme". "Polonia nu este prin nimic în fruntea Europei. Poporul polonez merită mai mult de atât", a adăugat Emmanuel Macron, potrivit cotidianului Le Parisien.

Reacţia premierului Poloniei, Beata Szydlo, nu a întârziat. "Poate că declaraţiile arogante (ale lui Emmanuel Macron -n.red.) sunt generate de lipsa de experienţă politică, un lucru pe care îl observ cu preocupare, dar aştept să remedieze rapid aceste lacune şi să fie mai rezervat în viitor", a spus Beata Szydlo.

Popularitatea preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, a scăzut puternic în luna august, ajungând la nivelul de doar 40%, în timp ce 57% dintre cetăţenii francezi se declară numulţumiţi de politicile liderului de la Palatul Élysée.

Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului de extremă-stânga Franţa Nesupusă, a cerut duminică organizarea unor proteste masive în septembrie faţă de "lovitura de stat socială" dată de preşedintele Emmanuel Macron, declarându-se "şocat" că acesta a mers în România pentru a "da lecţii poporului francez".

Jean-Luc Mélenchon, clasat pe locul al patrulea, cu 19,58% din voturi, în scrutinul prezidenţial din Franţa, a rostit duminică un discurs în faţa simpatizanţilor, în oraşul Marsilia, prezentându-se drept "principalul adversar politic" al preşedintelui Emmanuel Macron. "Invit poporul să iasă pe străzi la Paris, pe 23 septembrie, pentru a protesta faţă de lovitura de stat socială şi antidemocratică organizată" de preşedintele Emmanuel Macron, a afirmat Jean-Luc Mélenchon, referindu-se la ordonanţe privind reforme pe piaţa muncii care ar urma să fie adoptate de Administraţia de la Paris, potrivit cotidianului Le Figaro.

"Valul de proteste trebuie reluat şi trebuie să se amplifice. (...) A venit momentul să exprimăm democraţia străzii. (...) Vremea pentru bla-bla-uri a trecut, a venit vremea de luptă. Trebuie să fim capabili să prezentăm un program alternativ la cel liberal, să fim pregătiţi să guvernăm în orice moment ar trebui. Şi suntem pregătiţi. A venit momentul să ne revoltăm", a adăugat deputatul Jean-Luc Mélenchon, citat de ziarul Le Monde.

Jean-Luc Mélenchon s-a declarat "şocat" că Emmanuel Macron a afirmat în România că francezii "detestă reformele". "Cum să mergi în România pentru a da lecţii poporului francez?! Noi îi iubim pe români, dar de ce să meargă acolo?! Cred că răspunsul este că, dacă afirma aşa ceva aici, l-ar fi atacat cu pietre", a apreciat Mélenchon, potrivit postului Europe 1.

"Sunt şocat. Este incredibil. Nu, un preşedinte al Republicii nu mustră poporul francez, care este şeful lui, în niciun fel, acuzându-l că nu vrea reforme. Nu este problema că francezii nu vor reforme, nu le vor pe ale acestui preşedinte! Nu vă acordăm dreptul de a ne vorbi pe acest ton. Condamnăm faptul că a încălcat o regulă care spune că francezii nu merg într-o altă capitală pentru a afirma lucruri rele din altă ţară", a acuzat Jean-Luc Mélenchon.

Politicianul francez a explicat că el se opune total conceptului de angajat detaşat. "Nu este acceptabil. Dacă avem responsabilitate pentru această ţară, nu va fi nici măcar un post de angajat detaşat în Franţa. (...) Cotizaţiile sociale se plătesc în orice situaţie în ţara de origine. Există efectul de dumping social. Un angajat detaşat costă mai puţin decât altul", a argumentat Mélenchon.