Principiile UK pentru negocierea Acordului BREXIT

În aşteptarea documentului pe care, săptămâna viitoare, Donald Tusk, Preşedintele Consiliului European, îl va trimite celor 27 de şefi de state şi guverne pentru a expune liniile directoare ale mandatului de negociere pe care-l va primi Comisia Europeană în vederea ajungerii la un acord cu Marea Britanie în privinţa BREXIT, să vedem care sunt acestea din perspectiva deja anunţată oficial de Theresa May, Primul Ministru al Marii Britanii.

Adeptă a unei „rupturi clare şi definitive”, Theresa May, într-un discurs ţinut marţi, 17 ianuarie, la Leicester House, a detaliat principiile care vor ghida negocierile.

„Vom căuta să avem un nou parteneriat echitabil... nu un statut parţial de membru sau de membru asociat care nu ar face decât să ne lase jumătate înăuntru şi jumătate în afară. Nu vom căuta să adaptăm un model de care beneficiază deja alte ţări... Trebuie să avem un acord care să fie aplicat pe etape pentru a evita o schimbare care să fie prea brutală şi destabilizantă” - spunea Primul Ministru britanic. Un răspuns foarte clar care a încheiat diversele speculaţii ca priveau o negociere care să se centreze în primul rând asupra unui viitor posibil statut care să permită o oarece formă de asociere între UE şi UK, formulă care ar fi permis măcar rezolvarea temelor legate de libera circulaţie sau de politicile comerciale.

Ori tocmai asta a refuzat din nou Theresa May, foarte clar, atunci când a specificat că:

„Vom controla numărul de migranţi care vor veni din UE... Nu vreau ca Regatul Unit să fie membru al politicii comerciale comune a UE şi nu vreau să fim legaţi de tarifele exterioare comune. Acestea sunt elemente ale Uniunii vamale care ne-ar împiedica să încheiem propriile noastre acorduri comerciale cu alte ţări. Dar doresc să avem un acord vamal cu UE”.

Cum anume se poate aşa ceva, dincolo de vorbe? Urmează să vedem ce-şi propun europenii şi, mai ales, ce pachete noi legislative noi urmează să iniţieze guvernul britanic, căci surse de la Bruxelles pomenesc de cel puţin 18 asemenea pachete importante de legi dintre care unele privind controlul migraţiei, statutul cetăţenilor europeni şi instituirea propriilor bariere vamale, dar şi a modalităţilor de control la frontiere. Şi aici cu un foarte posibil punct de explozie anunţată căci foarte greu pot fi măsurate consecinţele reintroducerii obligaţiei de vize pentru toţi cetăţenii europeni (dar şi invers, pentru cetăţenii britanici care vor vrea să intre în UE) precum şi efectele unor noi politici tarifare şi vamale asupra produselor britanice vândute în UE, spre exemplu.

Şi dacă nu se va putea ajunge la un acord? Nu-i nimic, a răspuns Theresa May: „să nu avem un acord va fi preferabil situaţiei în care să avem un acord prost”.

Drept care, atenţie la aceste 12 principii de negociere prezentate de primul ministru britanic:

1. Cât de multe certitudini posibil. „Primul obiectiv e crucial: vom furniza, cât va fi posibil, certitudini. Toată lumea nu va putea afla absolut totul despre negocieri în diferitele lor stadii de desfăşurare. Dar admit că este important să furnizăm cât mai multă certitudine posibilă în vederea procesului de schimbare oamenilor de afaceri, sectorului public şi fiecăruia dintre cetăţeni”

Din prima zi (după Brexit, n.n), aceleaşi reguli şi aceleaşi legi. „Atunci când vom abroga actul Comunităţilor Europene, vom converti acquis-ul comunitar - corpul de legi existente în UE - în legea britanică. Aceasta va da ţării certitudinea maximală. Din prima zi de după Brexit se vor aplica aceleaşi reguli şi aceleaşi legi, aşa cum a fost cazul înainte. Va fi sarcina Parlamentului ca, din acel moment să decidă asupra oricărei schimbări a acestei legi, după examinarea ei completă şi după dezbatere”.

2. Vom relua controlul asupra propriei noastre legislaţii. „Al doilea principiu este de a construi o Mare Britanie mai puternică. Aceasta înseamnă reluarea controlului asupra propriilor noastre probleme. Vom prelua din nou controlul legilor noastre şi vom încheia cu jusridicţia pe care Curtea de justiţie europeană o are în Marea Britanie. Părăsirea UE înseamnă că legile noastre vor fi făcute la Westminster, Edinburgh, Cardiff şi Belfast. Iar aceste legi vor fi interpretate de judecătorii noştri şi nu la Luxemburg, ci în judecătoriile din ţara noastră. Nu vom fi părăsit cu adevărat UE dacă nu vom vom controla propriile noastre legi”.

3. Întărirea unităţii Marii Britanii. „O Mare Britanie mai puternică înseamnă să întărim preţioasa uniune existentă între cele patru naţiuni din UK. Competenţele vor fi repatriate de la Bruxelles înapoi către ţara noastră, iar asta implică să muncim cu mare atenţie pentru ca aceste puteri care sunt repatriate de la Bruxelles să ajungă la Westminster şi ca puterile care revin Scoţiei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord să fie repatriate către administraţiile descentralizate respective. Niciuna dintre deciziile luate acum de administraţiile descentralizate nu le va fi retrasă”

4. Menţinerea zonei de circulaţie cu Irlanda. „Nu putem uita că, odată plecat din UE, Regatul Unit va avea de împărţit o frontieră terestră cu Republica Irlanda, ţară membră UE. Vom încerca să găsim o soluţie practică permiţând menţinerea zonei comune de circulaţie cu Republica Irlanda, protejând însă integritatea sistemului de imigraţie în UK. Nimeni nu vrea să revină la frontierele trecutului”.

5. Controlul imigraţiei. „Vrem să construim o Mare Britanie mai echitabilă pentru fiecare persoană care trăieşte şi munceşte aici. Iată de ce vom face în aşa fel încât să putem controla imigraţia care vine din Europa în Marea Britanie. În decursul ultimului deceniu, am constatat niveluri record de migraţie netă în Marea Britanie şi acest volum a reprezentat o presiune asupra serviciilor publice, dar şi asupra şcolilor, a dus la saturaţia infrastructurilor noastre, mai ales în domeniul locuinţelor şi a tras în jos salariile clasei muncitoare. Ca fost ministru de interne timp de şase ani, ştiu că că imigraţia nu poate fi controlată atâta timp cât se aplică principiul liberei-circulaţii între Marea Britanie şi Europa... UK este o ţară deschisă şi tolerantă. Ne vom dori mereu o imigraţie mai ales calificată. Vom dori mereu o imigraţie europeană şi-i vom primi mereu pe imigranţi ca pe nişte prieteni. Dar mesajul opiniei publice înainte şi în timpul campaniei pentru referendum a fost clar: BREXIT trebuie să însemne controlul numărului de persoane care sosesc din Europa în Marea Britanie. Şi este exact ceea ce vom face”.

6. Drepturile cetâţenilor europeni în Marea Britanie. „Vrem, cât mai rapid posibil, să garantăm drepturile cetăţenilor UE care trăiesc deja în Marea Britanie precum şi drepturile cetăţenilor britanici care trăiesc în ţările UE. Am spus celorlalţi şefi de state din UE că putem oferi oamenilor această certitudine imediat şi să ajungem acum la un asemenea acord. Mulţi dintre ei doresc un asemenea acord - cu excepţia unuia sau doi - şi vreau să se ştie că asta rămâne o prioritate importantă pentru Marea Britanie”.

7. Creşterea drepturilor celor care muncesc. „O Mare Britanie mai dreaptă va fi şi o ţară care protejează şi măreşte drepturile oamenilor la muncă. Iată de ce, atunci când vom transpune corpul de legi europene în legislaţia noastră naţională, vom garanta că drepturile muncitorilor să fie pe deplin protejate şi menţinute. Şi vom merge chiar mai departe decât ceea ce este menţionat acum ca drepturi în legislaţia europeană. Ne vom asigura că protecţia juridică a muncitorilor va fi în acord cu evoluţia pieţei muncii - şi că, pentru prima dată, vocea muncitorilor să fie ascultată de către comitetele de direcţie ale întreprinderilor cotate la bursă”.

8. Liber-schimb cu pieţele europene. „Oportunitatea care ne stă la dispoziţie este de a folosi cât mai bine acest moment pentru a construi o Mare Britanie cu adevărat mondială, o GLOBAL BRITAIN care va fi unul dintre cei mai fervenţi apărători ai liberului-schimb peste tot în lume. Asta începând cu prietenii noştri intimi şi vecinii noştri europeni. Ca prioritate, vom căuta să obţinem un acord de liber-schimb îndrăzneţ şi ambiţios cu UE. Un acord ca să permită un comerţ de bunuri şi servicii cât mai liber posibil între Marea Britanie şi Statele Membre din UE. Ar trebui ca el să ofere întreprinderilor britanice un maximum de libertate de a-şi desfăşura activitatea comercială şi de a opera pe pieţele europene şi de a permite companiilor europene să facă acelaşi lucru în Marea Britanie... Dar vreau să fiu foarte limpede. Ceea ce propun nu poate însemna să fim membri ai Pieţei Unice a UE. Liderii europeni au reiterat faptul că a fi membru UE înseamnă să accepţi «cele patru libertăţi» în domeniul circulaţiei mărfurilor, capitalului, serviciilor şi persoanelor. Dar a fi în afara UE şi a face parte din Piaţa Unică ar însemna că trebuie să ne conformăm reglementărilor UE care presupun aplicarea acestor libertăţi, dar fără să avem cum să ne spunem opinia noastră asupra acestor reglementări. Asta ar însemna acceptarea unui rol al Curţii Europene de Justiţie, astfel încât aceasta să păstreze o jurisdicţie directă în ţara noastră. Asta ar presupune că nu am fi părăsit deloc UE. În concluzie, nu căutăm apartenenţa la piaţa unică. Căutăm să avem un cât mai mare acces la această piaţă prin intermediul unui nou acord de liber-schimb, complet, îndrăzneţ şi ambiţios. Acest acord va putea relua prevederi din actualele dispoziţii existente în Piaţa Unică pe anume domenii, cum ar fi spre exemplu exporturile de camioane sau automobile sau libertatea de a furniza servicii financiare dincolo de frontierele naţionale, asta pentru că a relua totul de la zero nu are sens atâta timp cât Marea Britanie şi Statele Membre rămase în UE au aderat atât de mult la acelaşi sistem de reguli... Deoarece nu vom mai fi membri ai Pieţei Unice, nu vom mai fi obligaţi să contribuim masiv la bugetul UE. S-ar putea să existe câteva programe europene la care să dorim să participăm. Dacă va fi aşa, va fi logic să contribuim cu o sumă corespunzătoare. Dar principiul este clar: va lua sfârşit epoca în care Mare Britanie vărsa contribuţii importante la UE”.

9. Creşterea semnificativă a exporturilor către pieţele din întreaga lume. „Comerţul nostru cu UE va rămâne important, dar este limpede faptul că avem nevoie să creştem considerabil comerţul nostru cu pieţele cu orientările cele mai dinamice din lume. De când am, intrat în UE, ponderea comerţului în Produsul Naţional Brut a stagnat. Iată de ce a venit timpul să ne proiectăm către lume şi să redescoperim rolul nostru de mare naţiune comercială deschisă înspre lume... Vreau ca Marea Britanie să-şi poată negocia propriile sale acorduri comerciale. Iar apartenenţa la Uniunea Vamală europeană ne împiedică să facem asta. Nu vreau ca Marea Britanie să facă parte din politica comercială comună şi nu vreau să fim legaţi de UE prin Tariful exterior comun. În schimb, vreau să avem un nou acord vamal cu UE care să ne permită să facem comerţ fără bariere vamale în toată Europa şi un comerţ transfrontalier cu cât mai puţine fricţiuni. Nu am o poziţie preconcepută în raport cu o soluţie: un acord vamal complet nou; să devenim membru asociat al Uniunii vamale sau să rămânem semnatari ai câtorva dintre domeniile sale componente. Obiectivele contează, nu mijloacele. Iar aceste obiective sunt clare: vreau să suprim cât mai multe bariere comerciale posibil. Şi vreau ca Marea Britanie să fie liberă să-şi stabilească propriile programe tarifare în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului”.

10. Un nou acord cu UE privind domeniul ştiinţei şi inovaţiei. „Vom primi în mod favorabil un acord care să ne permită să continuăm colaborarea cu partenerii noştri europeni în cadrul iniţiativelor majore în domeniile ştiinţei, cercetării ştiinţifice şi tehnologiei, de la explorarea spaţiului cosmic până la «energiile curate» şi tehnologiile medicale”.

11. Cooperare în lupta împotriva criminalităţii şi terorismului. „Vom continua să cooperăm cu partenerii europeni în domenii importante precum criminalitatea, terorismul şi politica externă. Noi toţi în Europa suntem confruntaţi cu provocările ridicate de criminalitatea transfrontalieră, de o ameninţare teroristă mortală şi de primejdia pe care o reprezintă statele ostile. Împărtăşim interese şi valori comune, valori pe care le vrem proiectate în întreaga lume”

12. Să evităm o situaţie în care am fi pe marginea prăpastiei. „Ne fixăm şi un ultim obiectiv: vreau să ajungem la un acord asupra viitorului nostru parteneriat începând din acest moment şi până la terminarea procedurii de 2 ani prevăzută în art. 50. Mai departe, credem că este interesul nostru comun să existe un proces eşalonat de punere în aplicare (a Acordului) în care Marea Britanie, instituţiile europene şi Statele Membre să pregătească noile modalităţi care vor exista între noi. Aceasta va lăsa destul timp întreprinderilor să-şi pregătească noile măsuri necesare... Aceasta ar putea privi controalele în ce priveşte imigraţia, sistemele vamale sau modul în care cooperăm în domeniul justiţiei penale. Sau viitorul cadru legal şi de reglementări în ce priveşte serviciile financiare. Dar scopul este clar: să evităm o situaţie în care să fim puşi pe marginea prăpastiei... Planul pe care l-am expus azi e în interesul Marii Britanii, al Europei şi al lumii. Dar vreau să fiu clară. Ştiu că există persoane care doresc un acord care să penalizeze Marea Britanie pentru a descuraja alte ţări să urmeze acelaşi drum. Ar fi un act de auto-distrugere teribil pentru ţările din Europa. Marea Britanie nu va accepta un asemenea demers. Dacă va fi aşa, atunci absenţa unui acord va fi preferabilă unui acord prost”.

Acesta sunt obiectivele din planul britanic de negocieri. Foarte uşor vedeţi consecinţele directe, mai greu este să le estimăm efectele financiare pe termen scurt, mediu şi reconfigurările pe termen lung. Aşa vor ei să încheie, oarecum parţial şi în stil propriu, relaţia cu UE, dorindu-şi cât mai multe avantaje cu zero obligaţii. Ce va vrea însă UE? Cu ce mandat clar va fi însărcinat Michel Barnier în numele UE şi, implicit, şi în numele României? Vom vedea săptămâna viitoare.