„Jaful secolului“ în Republica Moldova: Procurorii au descins la Parlament. Cum încearcă Guvernul să fenteze anchetarea băncilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Procurorii anticorupţie au descins la sediul Parlamentului din Chişinău şi al Băncii de Economii de unde au ridicat mai multe documente care conţin informaţii despre tranzacţiile de la Banca de Economii, informează Publika.md. Acţiunea face parte  în cadrul investigaţiilor extinse privind banii deturnaţi prin creditele neperformante eliberate de Banca de Economii (BEM) şi alte instituţii bancare.

Procurorii sunt interesaţi în special de arhiva Secretariatului Parlamentului unde au fost aduse recent documentele din Comisia de anchetă a Parlamentului (din 2013) privind Banca de Economii – comisie condusă de comunistul Oleg Reidman (documentele au zăcut până acum în seiful acestuia), dar şi arhiva Comisiei economie, buget şi finanţe, notează DW.

Procurorul anticorupţie, Eduard Harunjen, a spus că au fost ridicate documente inclusiv de la Banca de Economii, urmând a fi audiate mai multe persoane.

Potrivit unor surse din cadrul Procuraturii, miercuri, în a doua jumătate a zilei, vor fi audiaţi inclusiv deputaţi. „Ancheta va viza tot cercul de persoane implicate. Acum suntem la etapa de analiză a documentelor”, a precizat Harunjen. El a spus că vor avea loc percheziţii şi la alte instituţii.

 Descinderea a avut loc la numai o zi după ce un grup de peste 10 ambasadori europeni au vizitat, marţi, Centrul Naţional Anticorupţie.

Procuratura Republicii Moldova a deschis anchetă penală în cazul jafului de un miliard de dolari din sistemul bancar al ţării asupra mai mulţi ofiliali de la Chişinău. Guvernul şi unii parlamentari pledează pentru lichidarea băncilor prin intermediul cărora s-au furat banii 

Procuratura Generală a anunţat, luni, că a deschis o anchetă penală în cadrul căreia va investiga instituţiile de stat care au închis ochii la delapidările de la Banca de Economii. Anunţul a fost făcut de procurorul general Corneliu Gurin.

În vizorul Procuraturii vor fi Agenţia de Proprietăţi Publice, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Comitetul pentru stabilitate financiară, funcţionari şi oficiali din Guvern, Parlament, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economii. 

Procurorul general a declarat „ urmează a fi investigate aspecte vizând: gestionarea prejudiciabilă a proprietăţii de stat; pierderea controlului statului asupra administrării Băncii de Economii a Moldovei (BEM); neintervenirea, conform atribuţiilor legale, în vederea stopării acţiunilor ilegale şi prejudiciabile“. 

„Urmează să stabilim dacă acţiunile sau inacţiunile reprezentanţilor statului au favorizat gestionarea frauduloasă a băncii, devalizarea acesteia şi punerea în pericol a securităţii statului, ceea ce a impus ulterior alocarea resurselor publice în vederea recapitalizării BEM şi altor instituţii financiare („Banca Socială” şi „Unibank”)”, a menţionat Gurin, citat de presa de la Chişinău. Procurorul general a precizat că urmează o serie de percheziţii la instituţiile de stat, ridicări de acte, dar şi audieri. 

Sunt voci care spun că declaraţiile procurorului general ar fi fost un semnal transmis celor vizaţi să şteargă urmele şi să părăsească ţara, pentru a nu fi arestaţi.

Şi asta pentru că într-un interviu acordat DW în octombrie 2014 , procurorul Corneliu Gurin spunea că „nici un acţionar de la Banca de Economii, inclusiv statul, nu s-a plâns că ar fi fost furat”, prin urmare „tranzacţia din august 2013, în urma căreia statul a rămas fără pachetul majoritar de acţiuni la BEM este una legală”.

Premierul, pentru lichidarea băncilor devalizate

Premierul Chiril Gaburici şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, pledează pentru lichidarea celor trei bănci în derivă, cu achitarea integrală a sumelor către deponenţi, argumentând că lichidarea ar costa statul mai puţin decât menţinerea lor pe linia de plutire, scrie jurnal.md. Potrivit experţilor, lichidarea doar a BEM ar costa statul aproximativ 22 miliarde de lei moldoveneşti . 

Mulţi analişti econimici moldoveni susţin că prin lichidarea celor trei bănci se urmăreşte evitarea răspunderii de către cei implicaţi în „jaful secolului”. Potrivit economiştilor, dacă s-ar merge pe formula falimentării celor trei bănci, BEM „ar absorbi toate mijloacele Fondului de Garantare a Depozitelor.

Mărimea ce o garantează Fondul pentru fiecare depozit al persoanelor fizice este de numai 6000 lei (aproximativ 300 euro). În UE, nivelul este setat la minimum 100 mii de euro. Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin şi cel al PLDM, Vlad Filat, nu susţin iniţiativa lichidării BEM. „Banca de Economii trebuie salvată”, a menţionat liderul PLDM, Vlad Filat, sugerând noi infuzii de capital din partea statului în această instituţie bancară.

Primele arestări

Până acum, în cadrul anchetei privind „jaful secolului“ a ajuns în arestul Centrului Naţional Anticorupţie , fostul şef al Băncii de Economii din Moldova, Grigore Gacikevici.

El are statut de bănuit în dosarul băncilor devalizate şi creditelor neperformante. Alţi doi bănuiţi în acelaşi dosar, oamenii de afaceri Valentin Bodişteanu şi Mihail Moşin au primit câte 30 de zile de arest la domiciliu.

Principalul învinuit în dosarul „jaful secolului“, controversatul om de afaceri Ilan Shor, bănuit de „gestionare frauduloasă a BEM” a fost eliberat vineri din arest la domiciliu, după ce şi-a înregistrat candidatura la funcţia de primar de Orhei la alegerile din 14 iunie.Magistraţii de la Buiucani au decis ca Shor să fie plasat sub control judiciar în cadrul anchetei. 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite