Expert de securitate american: Cum poate fi protejată Marea Neagră de ameninţarea Rusiei

Într-un editorial pentru cotidianul „Adevărul“, Harlan Ullman, consilier în cadrul Atlantic Council din Washington şi fost consilier pentru comandamentul suprem al forţelor NATO în Europa în perioada 2004-2016, abordează subiectul securităţii regiunii Mării Negre.

În următoarele zece zile, capitala României va fi animată de patru conferinţe majore despre energie şi securitate, incluzând un conclav al Forţelor Speciale, găzduit de generalul Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General.

Redăm, în continuare, gândurile strategice ale lui Harlan Ullman, încredinţate "Adevărul":

"Chiar dacă România nu este foarte cunoscută la nivelul Statelor Unite, această ţară cu o populaţie de 22 de milioane de locuitori din sud-estul Europei, cu ieşire la Marea Neagră, a fost unul dintre cei mai fermi şi loiali aliaţi ai Americii. Soldaţii ei şi-au vărsat sângele în Afganistan şi în Irak.

România a fost de acord cu staţionarea rachetelor americane antibaslistice pe teritoriul său în ciuda imensei presiuni din partea Rusiei, iar în iulie a participat la exerciţiul NATO Sabre Guardian, desfăşurat inclusiv pe teritoriul său. 

România este în curs de a atinge pragul NATO privind cheltuieli de cel puţin 2% din PIB pentru apărare şi a promis să dedice 40% din buget pentru achiziţionarea de echipament pentru forţele sale.

Noul său ministru al Apărării, Mihai Fifor, şi şeful Statului Major, Nicolae Ciucă, au avut săptămâna trecută, la Washington, întâlniri pozitive cu Secretarul american al Apărării, Jim Mattis, şi cu şeful Statului Major al armatei americane, Joseph Dunford. În ceea ce priveşte aliaţii, România este un exemplu ca la carte de susţinere a NATO şi a SUA.

Acestea fiind spuse, sunt mult mai multe lucruri pe care SUA şi NATO le pot face pentru România şi pentru regiunea Mării Negre. Având în vedere exerciţiul Rusiei Zapad 2017 şi prezenţa trupelor NATO în ţările baltice, precum şi în Polonia, atenţia s-a concentrat pe nordul şi nu spre sudul Europei. Dar, regiunea Mării Negre este departe de a fi sigură.

Intervenţia Rusiei în Ucraina şi anexarea Crimeei în 2014 au schimbat dinamica de după Războiul Rece. Rusia continuă să-şi întărească prezenţa în zona Mării Negre şi să-şi întăreasca flota, mai ales cu submarine performante. Turcia se îndreaptă spre Est. Intenţia sa declarată de a cumpăra sisteme antirachetă S-400, deşi o înţelegere similară cu China a căzut, ar putea avea aceeaşi soartă şi nu contribuie la coerenţa Alianţei. 

Răspunsul strategic al SUA şi NATO ar trebui să fie direct. Ambele ar trebui să declare un pivot strategic la Marea Neagră. Iar pivotul ar trebui urmat de acţiuni specifice pentru a demonstra intenţia. De ce?

Răspunsurile sunt clare. În ciuda sancţiunilor, Rusia a avut, în general, un drum uşor în Ucraina. Acest lucru este valabil în ceea ce priveşte „măsurile active“ care includ intimidarea, inteferenţa în politicile locale, propaganda, utilizarea agresivă a metodelor cibernetice şi nu numai pentru fragmentarea şi ruperea coerenţei NATO.

Din păcate, în timp ce NATO a răspuns prin creşteri modeste în materie de cheltuieli de apărare, desfăşurând mai multe trupe în statele europene membre NATO, exerciţii de antrenament mai riguroase şi unirea forţelor cu capacitatea de a întări alianţa rapid, răspunsul pentru „măsurile active“ a avut, până acum, o prioritate mai scăzută.

Prin creşterea valorii strategice a Mării Negre, NATO va transmite Rusiei un semnal că acest drum uşor al său s-a terminat. Poate folosi acest pivot pentru a aborda noi strategii precum cea a „apărării porcului spionos“, menită să tocească şi să însângereze orice potenţială incursiune militară a Rusiei, fie prin intermediul forţelor sale în uniformă, fie prin intermediul acelor aşa-numiţi „omuleţi verzi“, fără însemne care să le trădeze naţionalitatea.

O astfel de apărare s-ar baza mult pe o abundenţă a rachetelor antiaeriene, pe arme anti-tancuri şi anti-vehicule, pe numeroase drone, incluzându-le pe cele „kamikaze“, care ar zbura direct spre ţintele inamice, pe un elaborat război informaţional şi electronic şi ar adopta mijloacele pentru închiderea găurii negre strategice în eşecul contracarării „măsurilor active“, cunoscute şi ca război asimetric sau hibrid.

Cu alte cuvinte, regiunea Mării Negre ar deveni un vas Petri al unei experimentări militare ce ar provoca serioase îngrijorări Moscovei prin eludarea strategiei sale militare actuale şi a posturii de forţă. 

Aşa cum Kaliningradul din regiunea baltică este considerat o formidabilă fortăreaţă armată a Rusiei, Constanţa, unul dintre porturile României de la Marea Neagră ar putea fi transformat, în cele din urmă, într-o roată dinţată militară în raport cu Rusia.

Totodată, mai multe forţe militare ale NATO, în special aeriene, ar putea intra în rotaţie prin România, în mod constant. Staţionarea unei companii a marinei SUA şi a altor forţe navale, inclusiv a numeroase rachete anti-nave şi arme anti-submarin, la nivelul litoralului Mării Negre ar trimite Moscovei un mesaj despre angajamentul NATO.

Un pivot strategic la Marea Neagră este o prioritate strategică vitală şi politică. 

Să implorăm conducerea NATO să acorde acestei chestiuni o atenţie serioasă şi să acţioneze pe cale de consecinţă."

Harlan Ullman

Fost ofiţer de marină, Harlan Ullman, care va publica în această toamnă o nouă carte - „Anatomia eşecului - de ce America a pierdut fiecare război pe care l-a început“, a fost la comanda unui distrugător în Golful Persic şi a condus peste 150 de misiuni şi operaţiuni ale marinei americane în Vietnam.

El va participa pe data de 27 septembrie la Ploieşti la Aspen Energy Summit, iar în perioada 4-6 octombrie va fi prezent la Bucharest Forum, la Cercul Militar.