Directiva "Frankenstein" nu mai sperie pe nimeni

Înclinându-se în faţa presiunilor unora dintre ţările membre ale UE, Comisia Europeană a prezentat o versiune revizuită a planului de creare a unei pieţe europene unice a serviciilor,

Înclinându-se în faţa presiunilor unora dintre ţările membre ale UE, Comisia Europeană a prezentat o versiune revizuită a planului de creare a unei pieţe europene unice a serviciilor, renunţând la controversata "clauză a ţării de origine", care permitea furnizorilor de asemenea servicii să se ghideze după legiuirile propriului stat atunci când acţionează pe teritoriul altor state.
Scopul iniţiat al planului, a cărui denumire oficială este Directiva serviciilor (i se mai spune şi "Directiva Bolkestein", după numele celui care a avut această idee, fostul comisar pentru problemele pieţei interne, Frits Bolkestein), a fost acela de a înlesni celor 116 milioane de persoane din Uniunea Europeană care lucrează în sectorul serviciilor să opereze şi în afara graniţelor propriilor ţări, în condiţiile când acest sector reprezintă peste două treimi din activitatea economică pe ansamblul Uniunii. Planul a întâmpinat însă ostilitatea unor oameni politici, în special din Franţa şi Germania (dar nu numai), care s-au temut că, drept urmare a Directivei, furnizorii de servicii din ţările mai sărace ale UE - al căror simbol a devenit faimosul "instalator polonez" - vor lovi în interesele furnizorilor de servicii din ţările mai bogate. Motivul? Pretenţiile lor fiind mai reduse, datorită mâinii ieftine de lucru, şi ofertele lor devin mai atrăgătoare.

"Clauza ţării de origine", mărul discordiei
În felul acesta, Directiva a devenit emblema liberalismului economic excesiv şi a jucat un rol important în respingerea de către alegătorii francezi a referendumului de anul trecut cu privire la Constituţia Europeană. şansele ca ea să capete putere de lege erau foarte reduse, chiar dacă directiva a fost aprobată, într-o primă lectură, de Parlamentul european. Dacă adepţii Directivei afirmau că aceasta va crea 600.000 noi locuri de muncă, va impulsiona creşterea economică şi va îmbunătăţi calitatea serviciilor puse la dispoziţia consumatorului, adversarii lor argumentau că aplicarea sa va duce la scăderea salariilor, va diminua nivelul protecţiei sociale şi va avea ca efect un aflux de muncitori străini, firmele naţionale putând fi alungate de pe piaţă de către concurenţii din afară, care oferă preţuri mai scăzute.
Lunga listă a exceptărilor
Acum, asemenea obiecţii sunt înlăturate prin noua versiune a Directivei. Pe lângă renunţarea la clauza (sau regula) ţării de origine, potrivit versiunii revizuite, sub incidenţa legislaţiei avute în vedere nu mai intră serviciile audiovizuale - inclusiv staţiile de radio şi televiziune -, precum şi agenţiile de plasare temporară a forţei de muncă, jocurile de noroc, serviciile de pază şi protecţie. Serviciile sociale, cum ar fi cele privind îngrijirea sănătăţii, îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor şi a persoanelor cu dizabilităţi, urmează să formeze, mai târziu, obiectul unei legislaţii specifice. "În felul acesta devin fără substanţă afirmaţiile cu privire la scăderea standardelor sociale şi ameninţările la adresa modelului social european", a declarat Charlie McCreevy, comisarul pentru problemele pieţei interne.

Un pas înapoi
În schimb, Daniel Gros, directorul Centrului pentru Studii de Politică Europeană, de la Bruxelles, a afirmat că, în lumina Directivei revizuite, unor firme de servicii le va fi şi mai greu decât înainte să funcţioneze dincolo de graniţă. "Din anumite puncte de vedere, ea (noua versiune - n.r.) constituie un pas înapoi", a susţinut acesta.