Criza ruso-ucraineană: Spectrul torturii bântuie din nou pe fondul creşterii temerilor de extindere a războiului din Donbas

Închisoare din Donbas FOTO Arhivă

Mişcările de trupe şi arme ruseşti din jurul Ucrainei răscolesc amintiri dureroase pentru cei care au trecut prin iadul torturii separatiştilor proruşi din Donbas şi cresc temerile că acest tratament inuman va fi reluat la scară largă în rândul rezistenţei şi suspecţilor de spionaj din spatele posibilelor noi linii de front.

Există îngrijorări că potenţiala înaintare a tancurilor ruseşti va fi urmată de impunerea unui regim barbar în teritoriile ocupate, iar principalul element al terorii acestui regim ar fi temniţele infernale conduse de călăi ai Kremlinului, relatează The Sun.

Ori, în zonele ocupate de separatiştii proruşi din Donbas, fostele buncăre nucleare au fost reconvertite deja în locuri de tortură.

Conform ultimelor informaţii disponibile, peste 200 de persoane, inclusiv copii, din această regiune din sud-estul Ucrainei sunt ţinute captive de rebelii susţinuţi de Rusia şi de mercenarii care luptă alături de ei.

Se spune că una dintre aceste temniţe ticăloase este locul de joacă al torţionarului supranumit „Maniacul”, Serghei Konopliţki pe numele său adevărat, a cărui identitate a fost dezvăluită de alianţa Justiţie pentru Pace în Donbas, formată din 17 organizaţii ucrainene pentru apărarea drepturilor omului. Este un sadic care îşi mutilează victimele folosind o trusă chirurgicală până obţine „rezultatul dorit”, spun foşti prizonieri.

Actele de tortură, cum ar fi supunerea la simulări de execuţie, violenţe sexuale şi şocuri electrice, sunt curente în zonele de război, potrivit ONU.

Într-un raport publicat anul trecut, ONU anunţă că a identificat cazuri de tortură şi de rele tratamente în mai multe locuri de detenţie conduse de separatiştii proruşi din Donbas.

Circa 8.700 de persoane - civili şi luptători - au fost reţinute în Donbas din motive legate de conflict din 2014 încoace.

Dar Oleksandra Matviiciuk, şefa Centrului pentru Libertăţi Civile, cu sediul la Kiev, spune că numărul real al prizonierilor este imposibil de ştiut, iar amploarea violenţei este dificil de estimat în această zonă gri unde nu se aplică legea.

„Am vorbit personal cu sute de oameni care au fost bătuţi, care au fost violaţi şi cărora li s-au tăiat degetele”, afirmă ea pentru „Times”.

FOTO Arhivă

Matviichuk se teme că, dacă Rusia va invada Ucraina, separatiştii vor împânzi ţara cu închisori pentru a-i supune pe „inamici” unor orori greu de povestit.

Irina Şîlo, în vârstă de 27 de ani, spune că mama ei, o profesoară de fizică în vârstă de 53 de ani, este ţinut captivă de separatiştii proruşi încă din vara anului trecut, după ce a fost acuzată de spionaj. Ea a fost reţinută în timp ce se îndrepta spre Donbas. Acum Irina e disperată, fiindcă nu ştie în ce închisoare se află mama ei şi se teme că nu o va revedea odată cu declanşarea ostilităţilor de către Rusia.

„Dacă ar avea loc o invazie, situaţia ar deveni extrem de dificilă pentru persoane precum mama mea, pentru că atunci cazul lor ar deveni secundar în raport cu răspunsul la evenimentele militare”, crede Irina.

În alte situaţii, prizonierii sunt lăsaţi pur şi simplu să sufere.

Natalia Staţenko (43 de ani), medic şi mamă a unui copil, este închisă din iulie 2019 undeva într-o zonă separatistă din Donbas sub suspiciunea de spionaj, deşi suferă de leziuni la nivelul coloanei vertebrale.

Părinţii ei spun că i se refuză o intervenţie chirurgicală de urgenţă care îi poate salva viaţa. „E ţinută într-o celulă foarte rece, nu primeşte îngrijiri medicale adecvate. Simte dureri. Starea ei este critică. Are nevoie de o intervenţie chirurgicală. Este deja infirmă. Ne temem că ar putea muri în orice moment”, spune tatăl ei, Aleksandr Staţenko.

Foştii prizonieri mărturisesc că au fost supuşi unor chinuri fizice groaznice şi au asistat la bătăi până la moarte. Potrivit lor, călăii îşi torturează victimele electrocutându-le, îndoindu-le degetele până se rup şi bătându-le cu sălbăticie. Ţipetele torturaţilor sunt transmise prin difuzoare, pentru a-i înspăimânta pe ceilalţi prizonieri.

Nu există dovezi care să sugereze că aceste atrocităţi sunt girate de statul rus. Dar imaginile scurse din interior dezvăluie o realitate sumbră.

În timp ce Vladimir Putin împleteşte ameninţările cu zăngănitul de arme susţinând că vrea „garanţii de securitate”, Occidentul tratează cu prudenţă cu preşedintele rus pentru a nu repeta greşelile făcute în relaţia cu Hitler înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, scrie „The Sun”.