Confiteor: 6. cântec pentru prieteni
0La început a fost cuvântul...contractul, mai bine zis, care cerea, într-o formă savantă, ca din aventură să facă parte cel puţin două publicaţii din două state diferite. Sunt, încă, patru: Courrier International (Franţa), Internazionale (Italia), Forum (Polonia), Courrier Internacional (Portugalia).
Ideea a fost ambiţioasă încă de la acest început: pornind de la zece limbi străine, cele mai vorbite în UE, ca număr de locutori, să se ajungă repede la mai multe limbi europene incluse în program.
La cinci ani după, nu am reuşit...dar am reuşit să demarăm şi să ducem la capăt unele proiecte ambiţioase, la fel de ambiţioase, ne-am făcut adevăraţi prieteni şi ne-am impus ca spaţiu european de opinie.
Cred că nu este corect ca aceste realizări, care ne-au şi au făcut plăcere dar şi contează, pe plan personal, să fie uitate...
De-a lungul anilor, alături de noi, de cei care am lucrat pentru site-ul românesc al Adevărul, Foreign Policy România - dar şi multe alte publicaţii care au fost suporteri ai conceptului pe care l-am promovat: o media multilingvă europeană. Mă gândesc la CriticAtac, România liberă, Voxpublica, Hotnews, Evenimentul Zilei, QMagazine, Jurnalul Naţional, Revista 22, Gazeta Sporturilor, Ziarul Financiar (precum vedeţi, toate formaturile de presă şi de pe tot evantaiul politic...sau de domeniu)...
Poate că uit titluri, dacă este cazul, iertaţi-mă, aveţi aici toate sursele cu care am colaborat. Un gând şi pentru titlurile din Moldova, Ziarul de Gardă, Timpul, Ziarul naţional, Jurnal de Chişinău, Contrafort...
Remarcabile vor rămâne două călătorii întreprinse cu colega olandeză, pe cont propriu, doar din dragoste de reportaj, în Lituania.
Participarea la festivalul Dilema veche, de la Alba Iulia, în august 2013, în prezenţa comisarului român pentru Agricultură, Dacian Cioloş. Realizarea a n şi n dosare sau emisiuni în direct, cu RFI România, cu Dilema veche, cu TVR (e-forum, Dreptul la replică), forumul Presseurop de la Bruxelles, din mai 2013, colaborarea cu proiectul My Europe, la Paris, cea cu Facultatea de Jurnalism de la Cluj (dezbateri şi capitole în cărţi destinate studenţilor), în fine, o mulţime de amănunte care au cizelat ceea ce Presseurop este astăzi: "un produs unic, pe o piaţă unică, şi cu o oportunitate formidabilă".
Am schimbat brusc registrul pentru că tocmai am ieşit din ceea ce aş numi ultima reuniune importantă despre viitorul ipotetic al site-ului.
Timp de o oră am auzit discuţii despre bani, bani, bani, fără banii Comisiei Europene nu facem nimic, suntem nimic. Am ascultat, calm, fără pasiune, şi la final am spus:
am auzit argumente pentru a continua sau nu site-ul, aventura, dar am auzit doar cuvântul bani bani bani. BANI. Nu am auzit niciodată şi nu am simţit niciodată cuvântul Pasiune. Şeful meu direct, Eric Maurice, a spus cândva că un alt fel de Presseurop nu va putea exista fără pasiune. Nu ştiu dacă a spus-o serios, dar eu l-am crezut. Azi, în schimb, pasiunea lipsise la rendez-vous.
Mi s-a răspuns: "Iulia, copiii ţi-i creşti cu bani...". Este trist, pentru cei care cred asta. O familie creşte cu dragoste şi cu banii strict necesari pentru a trăi decent. Aceeaşi familie poate trăi şi cu o sumă înzecită. Însă cine crede că banii aduc fericirea şi că, în locul unei îmbrăţişări calde şi a unei prezenţe constante, un copil preferă un trenuleţ de aur gravat Bruxelles, se înşală.
Astăzi este ultima zi. Iar mâine, sâmbătă, ultima oară când vă voi mai plictisi cu acest jurnal...Totul are un sfârşit (chiar şi timpurile proaste)!
Confiteor 5
Se încarcă comentariile...
