Comportamentul „putinian“ al lui Viktor Orban aduce prejudicii Ungariei. Ţara ar putea fi exclusă din Comunitatea Democraţilor

Ungaria ar putea fi exclusă din Comunitatea Democraţilor, unul dintre cele mai importante cluburi de democraţie din lume, din cauza acţiunilor guvernului de la Budapesta condus de Viktor Orban, care în ultimul timp îl plagiază pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Administraţia americană a pus pe lista neagră mai mulţi oficiali şi oameni de afaceri apropiaţi puterii, pe motiv de corupţie.

Când miniştrii de externe din 106 de naţiuni s-au întâlnit în iunie 2000 să semneze Declaraţia de la Varşovia privind înfiinţarea Comunităţii Democraţiilor, Ungaria era printre premianţii clasei, în viziunea Comunităţii. Ţara ieşise bine de sub dominaţia sovietică şi cunoşte o dezvoltare rapidă a instituţiilor democratice. În 2011, Ungaria a aderat la Consiliul de conducere al Comunităţii Democraţiilor.

Dar, la o reuniune a ONU de luna trecută, Comunitatea a pus în mişcare un proces care ar putea duce la eliminarea Ungariei din Consiliu şi retragerea din Comunitate. În cazul în care se întâmplă acest lucru, pentru Ungaria ar însemna o recunoaştere internaţională că ţara a încetat să mai fie o democraţie.

Comunitatea Democraţiilor, unul dintre cele mai importante cluburi de democraţie din lume, este o coaliţie interguvernamentală de state angajate în cultivarea valorilor şi instituţiilor democratice. Aceasta susţine naţiunile membre în diferite stadii de dezvoltare a democraţiei, prin promovarea discuţiilor şi identificarea celor mai bune practici. Documentul fondator al acestei iniţiative , Declaraţia de la Varşovia, este „unul dintre cele mai complete şi coerente documente privind practica democratică .

Dar din 2010, acţiunile guvernului maghiar condus de Viktor Orban au început să semene tot mai mult cu cele ale lui Putin şi s-a vorbit despre „Putinizarea Ungariei“.

Pe scurt, premierul Viktor Orban îl plagiază pe Putin. Liderul de la Budapesta a rescris Constituţia, a adus atingere independenţei justiţiei,  a erodat libertatea presei şi libertatea religioasă, scrie „Foreign Policy“.

Alegerile din aprilie 2014 , în urma cărora Viktor Orban a câştigat un al treilea mandat de premier , au fost libere, dar nu corecte. Partidul său, Fidesz, a rescris regulile electorale pentru propriul avantaj, ceea ce a făcut ca situaţia să fie dificilă pentru partidele de opoziţie. În luna mai, Fidesz, de asemenea, a câştigat decisiv în alegerile pentru Parlamentul European.

La începutul acestei luni, Orban şi-a consolidat şi mai mult puterea  în urma alegerilor locale, câştigând controlul asupra tuturor  judeţelor. „Ungaria este o ţară puternică, deoarece la fiecare vot, a reuşit să prezinte o unitate care este rară în Europa“, a declarat Viktor Orban . Această „unitate“ îi dă lui Orban un mandat pentru a continua agenda sa autoritaristă, scrie
„Foreign Policy“.

Ca parte a „deschiderii spre Est“, Orban a încheiat  noi alianţe economice cu Putin, îndatorând ţara Rusiei pentru următorii treizeci de ani. Luna trecută, la cererea Gazprom, el a tăiat gazele pentru Ucraina.

Ungaria a primit avertizări şi penalizări de la Comisia de la Veneţia, Consiliul Europei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, şi chiar de la propria Curtea Supremă de Justiţie, dar Orban pare imperturbabil. Cu Statele Unite şi Uniunea Europeană concentrate pe Ucraina, este posibil ca Viktor Orban să scape deocamdată.

 Dar luna trecută, preşedintele Obama a citat Ungaria într-o adresă despre represiunea asupra societăţii civile, în creştere la nivel mondial. Fostul preşedinte american Bill Clinton l-a numit pe Orban ca pe unul dintre acei tipi care „doresc doar să rămână pentru totdeauna la putere şi să facă bani“.
Şi Uniunea Europeană ar putea trece la sancţiuni. M

inistrul norvegian al Afacerilor Europene, Vidar Helgesen, a cerut UE să ia măsuri. În astfel de cazuri, Orban obişnuieşte să trimită emisari pentru a explica că acţiunile sale au fost greşit înţelese, dar e tot mai greu să-i mergă cu această şaradă. Norvegia, care se oferea fonduri masive ONG-urilor maghiare, a transmis că finanţarea se va opri. Ambasadorul Ungariei în Norvegia a demisionat recent. Se crede că decizia sa a fost motivată prin dificultatea de a apăra comportamentul Ungariei în faţa autorităţilor norvegiene.

O altă palmă a venit din partea europarlamentarilor care l-au respins pe candidatul desemnat de Ungaria pentru postul de comisar, Tibor Navracsics . Acesta a fost ministru de Justiţie al Ungariei în timp ce Orban a făcut ce a dorit cu sistemul judiciar al ţării.

Budapesta cere "transparenţă", după ce SUA au impus interdicţii de călătorie unor oficiali

Ungaria şi SUA se află se află în pli conflict diplomatic după ce însărcinatul cu afaceri al SUA a admis că SUA au introdus interdicţii de călătorie pe teritoriul SUA pentru aproximativ 10 funcţionari guvernamentali şi oameni de afaceri apropiati guvernului FIDESZ, dar şi membri ai guvernului, pentru atingere adusă intereselor americane şi corupţie.

 Guvernul ungar cere Washingtonului „deschidere şi transparenţă“, a anunţat ministrul de Externe Peter Szijjarto, după ce Guvernul Statelor Unite a impus unor oficiali unguri, cărora nu le-a precizat numele, interdicţia de a intra pe teritoriul american, pe care-i acuză de corupţie, relatează MTI.

Szijjarto a declarat că susţine o propunere a liderului grupului parlamentar al Fidesz Antal Rogan, potrivit căreia comisii parlamentare relevante să discute această problemă într-o sesiune cu uşile deschise.

Însărcinatul cu afaceri de la Ambasada Statelor Unite Andre Goodfriend a declarat că până la zece cetăţeni unguri sunt vizaţi de interdicţie, dar a refuzat să le precizeze numele, a declarat Szijjarto. Ministrul a adăugat că Ambasada nu a contactat membri ai Cabinetului Orban pentru a le comunica faptul că le este interzisă intrarea pe teritoriul american.

Şeful diplomaţiei ungare a catalogat impunerea acestei interdicţii drept "un caz foarte serios", adăugând că nu este loc pentru acuzaţii, presupoziţii ori "formulări în ceaţă".

Ungaria continuă să aştepte informaţii prezentate drept "credibile" de către Ambasada Statelor Unite, în baza cărora Guvernul american i-a acuzat de corupţie, a mai declarat ministrul ungur.

El a anunţat că are o întâlnire programată pentru marţi, la Washington, cu asistenta secretarului de Stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice Victoria Nuland, la sediul Departamentului de Stat, şi şi-a exprimat speranţa că acest subiect va fi discutat în cadrul întâlnirii.

Pe de altă parte, două partide de opoziţie i-au cerut duminică premierului Viktor Orban să demareze o investigaţie cu privire la numele persoanelor vizate de interdicţia de intra pe teritoriul american şi să prezinte aceste informaţii în Parlament.

Tamas Harangozo, viceliderul grupului parlamentar al socialiştilor a declarat într-o conferinţă de presă că partidul său a cerut efectuarea de urgenţă a unei investigaţii speciale care să stabilească numele membrilor Guvernului vizaţi de interdicţia de a pătrunde pe teritoriul Statelor Unite din cauza unor presupuse implicări în acte de corupţie.

"Pata corupţiei stă pe întregul Guvern până când premierul iese în faţă cu nume", a declarat Harangozo, insistând că atât Guvernul, cât şi Fidesz ştiu foarte bine că Washingtonul va refuza să prezinte numele, în baza protecţiei vieţii private.

Andras Schiffer, copreşedinte LMP, a declarat tot duminică, într-o conferinţă de presă, că premierul dispune de mijloacele de a afla numele celor vizaţi de interdicţie.

El l-a îndemnat pe Viktor Orban să acţioneze în termen de 24 de ore, să afle numele şi motivele interdicţiei şi să le prezinte în Parlament.

"Capabilitatea politicii externe a ţării este în pericol", a apreciat Schiffer, adăugând că LMP se va consulta cu socialiştii pe această temă.