Analiză BBC. De ce vrea Putin Donbasul

FOTO Arhivă

Armata rusă şi-a retras trupele din jurul Kievului şi şi-a îndreptat în mare parte atenţia asupra regiunii Donbas, în estul Ucrainei. Această mişcare ar putea duce la o prelungire a războiului, relatează BBC.

După 49 de zile de război, forţele ruse au provocat deja o catastrofă umanitară în estul Ucrainei, transformând în ruine oraşul Mariupol, dar nu au reuşit să înfrângă armata ucraineană.

„Vom lupta pentru fiecare metru din pământul nostru”, a promis preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, ale cărui trupe se pregătesc pentru marea bătălie din est.

Cele mai bine pregătite trupe ale Ucrainei au fost deja poziţionate în estul ţării, unde luptă de opt ani încoace împotriva separatiştilor proruşi din Donbas susţinuţi masiv de Rusia. Se spune că au suferit pierderi grele, dar reprezintă în continuare o provocare semnificativă pentru armata invadatoare.

În afară de cucerirea completă a regiunii geografice Donbas, un bazin carbonifer împărţit în regiunile administrative Doneţk şi Luhansk, NATO se aşteaptă ca Rusia să încerce să ocupe coasta ucraineană de la Marea Azov pentru a face o legătură terestră între Donbas şi peninsula Crimeea, anexată în martie 2014.

Regiunea Donbas înainte de începutul războiului la scară largă în Ucraina FOTO BBC

Kremlinul consideră că această zonă este locuită de vorbitori de limba rusă. Deşi mulţi oameni din această zonă vorbesc limba rusă, totuşi ei nu mai sunt proruşi, remarcă BBC.

„Mariupolul a fost unul dintre cele mai proruse oraşe din Ucraina, iar nivelarea lui este dincolo de capacitatea mea de a înţelege”, spune analistul militar Konrad Muzyka.

De ce vrea Putin să ocupe Donbasul?

Liderul de la Kremlin a acuzat în mod nefondat în repetate rânduri Ucraina de comiterea unui genocid în Donbas.

În ziua declanşării războiului la scară largă în Ucraina, la 24 februarie, o treime din această regiune se afla sub controlul separaştilor proruşi, care şi-au proclamat două republici populare: Doneţk şi Luhansk, o consecinţă a rebeliunii încurajate de Rusia acum opt ani.

Cu trei zile înainte de a da ordinul de atac, Vladimir Putin a semnat un act prin care a recunoscut cele două entităţi separatiste ca state independente.

FOTO BBC

Dacă armata rusă ar cuceri Donbasul în întregime, atunci Kremlinul ar putea pretinde o oarecare realizare în războiul pe care îl duce împotriva Ucrainei. Următorul pas ar putea consta în alipirea acestei regiuni la Rusia, la fel cum s-a întâmplat cu Crimeea, anexată în urma unui referendum controversat.

Cu toate că organizarea unui referendum fraudulos într-o zonă de război pare o idee absurdă, liderul separatiştilor din Luhansk, Leonid Pasecincik, o marionetă a Kremlinului, a vorbit deja despre ţinerea unui plebiscit de aderare la Rusia „în viitorul apropiat”. Omologul său din Doneţk, Denis Puşilin, s-a pronunţat şi el pentru o iniţiativă similară în teritoriul aflat sub conducerea sa.

Şi totuşi, în cazul în care cucerirea Donbasului se va produce înainte de 9 mai, atunci cu siguranţă ar putea servi ca motiv de mândrie la marea parada militară organizată anual la această dată în Piaţa Roşie din Moscova pentru a sărbători victoria împotriva Germaniei naziste.

Care este strategia lui Putin?

Forţele ruse încearcă să încercuiască trupele ucrainene aflate în Donbas din trei direcţii: nord, est şi sud. „Este un teritoriu mare de controlat şi cred că nu ar trebui să subestimăm complexităţile geografice”, spune profesorul Tracey German, care ţine cursuri despre conflicte şi securitate la King's College din Londra.

După o lună şi trei săptămâni de lupte, armata rusă nu a reuşit să cucerească cel de-al doilea oraş ca mărime din Ucraina, Harkov, situat la circa 40 de kilometri de graniţa cu Rusia. În schimb, după lupte grele, a preluat controlul asupra oraşului Izium, situat la 124 de kilometri sud de Harkov. Izium este considerat un punct strategic datorită faptului că asigură legătura, pe autostradă, cu zona din Donbas ocupată de separatiştii proruşi.

Următoarea ţintă este Sloveansk, un oraş de circa 125.000 de locuitori din nordul regiunii Doneţk situat la 52 de kilometri sud de Izium.

Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), cu sediul în SUA, dacă armata ucraineană va păstra acest oraş, atunci armata rusă va eşua în a pune mâna pe întreaga regiune Donbas. În 2014, acest oraş s-a aflat pentru scurt timp sub ocupaţia forţelor separatiste proruse.

Armata rusă bombardează intensiv patru localităţi situate mai la est, şi anume Rubijne, Lîsîceansk, Popasna şi Severodoneţk.

Dacă trupele ruse implicate în bătălia pentru aceste localităţi ar ieşi câştigătoare, atunci ar putea înainta spre vest pentru a face o joncţiune cu trupele ruse care se deplasează la sud-est de Izium, notează ISW.

Ruşii încearcă să obţină controlul asupra căilor rutiere, necesare aprovizionării, precum şi să blocheze transportul feroviar. Trenul este cel mai eficient mijloc de transport pentru trupele ucrainene şi armamentul greu, precum şi cea mai rapidă cale de evacuare pentru civili. De altfel, trenul este la fel de important şi pentru ruşi, pentru că le-ar facilita transporturile de trupe şi de provizii.

„Au atacat spitale şi case. Nu există încălzire şi electricitate”, spune Marina Agafonova, o refugiată din Lîsîceansk ai cărei părinţi încă sunt ameninţaţi de bombele şi gloanţele ruşilor.

Potrivit ei, forţele ucrainene le ţin piept ruşilor în acest oraş de circa 90.000 de locuitori din nord-vestul regiunii Luhansk. „Nu-i lasă să-l ocupe”, afirmă Marina pentru BBC.

Va rezista armata ucraineană?

În ziua lansării invaziei ruse, armata ucraineană avea în Donbas o Operaţiune a Forţelor Întrunite (JFO) formată din zece brigăzi. Ar fi vorba de cei mai bine echipaţi şi mai bine pregătiţi soldaţi ai săi.

„Nu ştim cu adevărat cât de puternice sunt acum forţele ucrainene”, spune Sam Cranny-Evans, cercetător la Institutul Regal al Serviciilor Unite pentru Studii de Apărare şi Securitate (RUSI).

Potrivit lui Cranny-Evans, aceste forţe ar fi fost întărite cu voluntari în ultimele săptămâni.

Forţele ruse au suferit deja pierderi mari şi, potrivit unor surse, au moralul scăzut. Sunt formate atât din soldaţi ruşi, cât şi din miliţiile separatiste din Donbas.

„Scopul principal al ucrainenilor este să provoace pierderi cât mai mari părţii ruse. Recurg la tactici asimetrice pentru a evita bătăliile mari”, explică Konrad Muzyka.

Mikita, un bărbat din Mariupol, se declară încrezător că armata ucraineană va reuşi să riposteze în oraşul din care a fugit pentru a nu muri într-un bombardament rusesc.

„Într-o zi ne vor întoarce oraşele. Batalionul Azov nu va preda Mariupolul”, este de părere el. „Armata ucraineană este foarte vicleană. Nu i-am văzut în oraş (pe soldaţii ucraineni, n. red.), dar i-am auzit. Sunt foarte pricepuţi în deghizare”, afirmă Mikita.