Japonia rămâne fără energie nucleară

Înainte de dezastrul de la Fukushima, Japonia era al treilea producător mondial de energie nucleară. Acum, ultimul reactor activ se va închide săptămâna viitoare.

Piaţa globală a energiei s-a schimbat dramatic după martie 2011, când un cutremur de nouă grade pe Richter, urmat de un val tsunami, au dat peste cap sistemul de răcire a trei reactoare de la Fukushima, cauzând cea mai acută criză nucleară după Cernobîl.

Doi ani şi jumătate mai târziu, japonezii nu au reuşit să oprească scurgerile de apă radioactivă, care au continuat neîntrerupt de atunci. Săptămâna viitoare, unicul reactor nuclear care încă mai funcţiona dintre cele 54 pe care le deţine Japonia va fi închis pentru lucrări de mentenanţă care vor dura cel puţin şase luni. O astfel de schimbare este practic fără precedent în rândul statelor dezvoltate pe timp de pace.

Pentru că Japonia este unul dintre cei mai mari consumatori de energie din lume, orice schimbare în consumul intern şi în sursele de aprovizionare se va reflecta pe piaţa globală. În prezent, Japonia este cel mai mare importator mondial de gaze naturale lichefiate, al doilea importator de cărbune şi ocupă al treilea loc în rândul celor mai mari importatori de petrol. Imediat după cutremur, guvernanţii de la Tokio s-au reorientat către petrol şi gaze naturale pentru a-şi acoperi cererea pe moment. 

Niponii văd lumina din energia solară

Între timp, în oraşele din întreaga ţară se observă o schimbare semnificativă în obiceiurile de consum: companii de stat şi investitori privaţi deopotrivă se grăbesc să instaleze panouri solare, o tehnologie care în urmă cu trei ani nu-i interesa aproape deloc.

Fenomenul se datorează în primul rând unei legi adoptate în 2012 la Tokio care acordă prime substanţiale oricui generează şi vinde energie regenerabilă, motiv pentru care Japonia a devenit una dintre cele mai dinamice pieţe pentru energia solară. Doar până la sfârşitul acestui an, analiştii estimează că Japonia va if instalat panouri solare cu o capacitate totală echivalentă cu producţia a cinci până la şapte reactoare nucleare moderne. 

Cazul Fukushima reprezintă însă excepţia, nu regula, iar energia nucleară rămâne una dintre cele mai sigure metode de a genera energie electrică, subliniază mulţi experţi. Însă tot mai multe capitale renunţă la acest tip de energie.

La câteva luni după cutremurul din Japonia, Germania a decis să renunţe complet la energia nucleară. În prezent, în Germania funcţionează 17 centrale care produc energie nucleară, care au o capacitate totală de peste 20.000 de MW şi care generează 28,3% din producţia de energie totală a statului. Peste jumătate din producţia totală de electricitate este consumată de marile companii. 

SUA: adio, dar rămân cu reactoarele

Singurii „temerari” păreau însă americanii, care în februarie 2012 au aprobat construirea primei centrale nucleare în mai bine de 30 de ani. În acelaşi timp însă, aceleaşi autorităţi au decis să amâne pe termen nedeterminat redeschiderea centralei nucleare de la San Onofre, California, care a fost închisă în urma unei scurgeri radioactive înregistrate la un reactor începând din ianuarie 2012.

În plus, în contextul în care americanii plătesc în prezent cel mai mic preţ din istorie pentru gaze, există tot mai multe voci care contestă continuarea construcţiei centralei nucleare, aflată la Vogtle, care a devenit astfel emblematică pentru viitorul incert al energiei nucleare la nivel mondial.