Serbia, în căutarea vizei de Europa

Sârbii, preocupaţi de situaţia economică şi resemnaţi în privinţa provinciei Kosovo, s-au dus în număr mare la vot Serbia este, începând din această săptămână, în centrul

Sârbii, preocupaţi de situaţia economică şi resemnaţi în privinţa provinciei Kosovo, s-au dus în număr mare la vot

Serbia este, începând din această săptămână, în centrul atenţiei comunităţii internaţionale. Turul doi al alegerilor prezidenţiale desfăşurate, ieri, aici, şi mai departe soarta provinciei secesioniste Kosovo reprezintă, fără îndoială, evenimentele europene cele mai importante ale momentului.

O lume întreagă aşteaptă, unii cu sufletul la gură, alţii detaşaţi, deşi nu mai puţin interesaţi, să afle dacă Serbia s-a înscris definitiv pe drumul european. Sau cum şi mai ales când albanezii majoritari din Kosovo îşi vor lua destinul în propriile mâini. Succesiuni de evenimente fireşti pentru unii, periculoase pe termen lung pentru alţii, evoluţiile din zonă vor avea cu siguranţă consecinţe.

Acest scrutin prezidenţial a fost considerat ca "cel mai nesigur" din istoria recentă a Serbiei şi cel mai important de la înlăturarea de la putere a lui Slobodan Miloşevici, în 2000. "Vom avea un fel de referendum asupra căii pe care ar trebui să o urmeze Serbia.

Mă aştept ca electorii să aleagă continuarea reformelor începute în octombrie 2000", a declarat Tadici după vot. În primul tur de scrutin, Nikolici, membru al Partidului Radical Sârb (SRS, ultranaţionalist), s-a clasat pe primul loc, cu 39,99 la sută din voturi, fiind urmat de Tadici, de la Partidul Democrat (PD), cu 35,39 procente.

Discuţii aprinse în Piaţa Republicii

În Piaţa Republicii, acolo unde se adunau în urmă cu opt ani opozanţii lui Slobodan Miloşevici, soarta provinciei Kosovo provoacă dezbateri aprinse. Este parte a Serbiei şi întotdeauna va fi, spune Jelena, studentă la Belgrad.

Tânăra se arată însă convinsă că viitorul Kosovo a fost deja stabilit, iar sârbii nu mai au nimic de făcut. Au vândut-o pe nimic, explică, în schimb, Vladimir, un pensionar belgrădean, care ţine cu tot dinadinsul să menţioneze ce efecte va avea desprinderea provinciei de Serbia asupra Balcanilor.

Teamă de izolare

Albanezii vor obţine independenţa, dar nu vor şti cum să o folosească, explică un artist sârb. Vor avea pe cap, mulţi ani de aici înainte, un fel de protectorat internaţional, iar instituţiile se vor pune cu greu în mişcare, afirmă, la rândul său, un profesor sârb. Tema de dezbatere în campania electorală de la Belgrad, viitorul Kosovo, îi lasă, pe de altă parte, indiferenţi pe unii dintre locuitorii capitalei. Politicienii ar trebui să decidă o dată pentru totdeauna.

Este adevărat că ce se va întâmpla acolo este de mare importanţă pentru Serbia, dar nu este corect ca cetăţenii să mai aştepte pentru a trăi mai bine aici. Riscăm să devenim simpli observatori ai destinului nostru, fără să avem posibilitatea să-l influenţăm, crede Sonja, proaspătă studentă la Facultatea de Drept din Belgrad.

Condiţiile de viaţă, pe primul loc

Oamenii sunt interesaţi de condiţiile de viaţă şi de ce vor face mai departe, iar o parte a clasei politice de la Belgrad a folosit problema Kosovo ca un fel de alibi, încercând să evite problemele urgente ale Serbiei, mai spune tânăra.

Încotro ar trebui să o apuce Serbia? Greu de spus. Dezamăgiţi de promisiunile neîndeplinite ale Bruxelles-ului, tinerii din Serbia pendulează între apropierea de UE sau Rusia. Unii spun că alegerea trebuie fără doar şi poate să fie Uniunea Europeană, alţii mizează pe legături strânse cu Moscova. Nu puţini sunt cei care cred că pentru binele ei, Serbia ar trebui să se apropie atât de Bruxelles, cât şi de Moscova.

Magazinele, pline de produse europene

Până una alta, magazinele din Serbia sunt pline de produse europene, nu ruseşti. Mai greu este pentru tinerii care stau zilnic la coadă în faţa ambasadelor din capitala Serbiei pentru a obţine o viză şi dreptul de a intra fără probleme într-o ţară europeană. Au impresia că se învârt în cerc şi că sunt la mare distanţă de UE, când, de fapt, se află la numai un pas.

Minorităţile au mers pe mâna lui Tadici

Marea majoritate a minorităţilor din Serbia s-a declarat pentru opţiunea democrată şi Boris Tadici. Tadici s-a bucurat şi de sprijinul românilor din Voivodina şi a Partidului democrat al românilor din Timoc. Actualul preşedinte a fost şi preferatul marii majorităţi a ungurilor din Voivodina şi a bosniacilor din partidul lui Rasim Liaici. Partidul bosniacilor condus de Suleiman Uglianin l-a sprijinit pe Tomislav Nikolici. În primul tur, majoritatea sârbilor din Kosovo au votat pentru Tomislav Nicolici.

Exit-pollurile îl dau învingător pe Tadici

Prooccidentalul Boris Tadici ar fi câştigat la diferenţă mică alegerile prezidenţiale desfăşurate, ieri, în Serbia. Acesta ar fi primit 51% din sufragii, faţă de 49 la sută contracandidatul său, ultranaţionalistul Tomislav Nikolici, potrivit exit-pollurilor. În măsurătorile neoficiale efectuate, până la închiderea ediţiei, de Centrul pentru Alegeri Libere şi Democraţie (CESID), Tadici figurează cu 51,3%, iar Nicolici cu 48,1 la sută. CESID a precizat că aşteaptă să primească rezultate din mai multe secţii de votare pentru a efectua o estimare mai exactă asupra învingătorului din moment ce se pare că diferenţa este prea mică - sub 100.000 de voturi în favoarea lui Tadici - pentru a se pronunţa asupra unui învingător cert.

Partidul Democrat condus de Tadici a precizat într-o conferinţă de presă că preşedintele în exerciţiu a câştigat cu 50,4% faţă de 48,2%, în timp ce radicalii pretind că Nikolici ar fi câştigat cu un procent de 49,95% faţă de 48,75%.