Săptămâna patimilor pentru pieţele europene

Investitorii au vândut masiv obligaţiuni spaniole şi italiene. Costurile de împrumut cresc, iar Spania pare tot mai aproape de soarta Greciei, în ciuda măsurilor de austeritate.

Deşi Paştele a trecut pentru Occident, Săptămâna Patimilor a început abia după. Pieţele financiare europene au trecut, de la începutul săptămânii, prin turbulenţe majore. Principalii indici bursieri au căzut cu până la trei procente, băncile au pierdut până la 6% din valoarea acţiunilor.

Investitorii au vândut masiv obligaţiuni spaniole şi italiene, scrie „The Guardian". Astfel, costurile la care se împrumută Italia şi Spania (cea de-a treia şi cea de-a patra economie din Eurozonă) au crescut, punând şi mai multă presiune pe guvernele de la Roma şi Madrid.

În cazul Spaniei, costul la care se împrumută a ajuns la 5,9%, iar în cel al Italiei - la 5,6%. La nivelul de 6%, alte state precum Grecia şi Irlanda au fost nevoite să ceară ajutor financiar de urgenţă. Ieri, bursele europene începuseră să-şi revină uşor, dar nu au recuperat pierderile din zilele precedente.

„Inima" crizei - Spania 

În cazul Spaniei, investitorii sunt preocupaţi de sănătatea băncilor, dar şi de dificultatea de a implementa măsurile de austeritate. Multe bănci spaniole au nevoie urgentă de infuzii de capital, după ce investitorii şi-au retras banii, considerând că recesiunea se agravează şi că ţara va avea nevoie de un nou împrumut, relatează CNBC.

De vreme ce guvernul de la Madrid a respins ideea unei noi salvări a băncilor pe bani publici, rămân două opţiuni: fie atragerea de capital privat, fie recurgerea la fondul de salvare al UE. Prima pare aproape imposibilă: investitorii se tem de activele toxice ale băncilor spaniole, de problemele cauzate de datoria suverană, dar şi de economia tot mai slăbită a ţării.

Cerc vicios

Activele deţinute de bănci continuă să-şi piardă din valoare, întrucât preţurile pe piaţa imobiliară continuă să scadă. Oficiali din banca centrală şi din cele comerciale recunosc însă că ar putea fi nevoie de mai mult capital pentru bănci, în contextul în care multe firme şi companii care deţin credite ipotecare dau faliment, iar şomajul este estimat la 24% pentru anul acesta.

Premierul Italiei, Mario Monti

Majoritatea băncilor spaniole, afectate deja de explozia bulei imobiliare, se bazează în prezent pe Banca Centrală Europeană pentru a face rost de lichidităţi. Însă, deşi a injectat în ultimele luni lichidităţi de un trilion de euro în sistemul financiar, BCE a reuşit să ţină criza în frâu doar un timp.

Spania trebuie să urgenteze restructurarea şi recapitalizarea sistemului său bancar, inclusiv să privatizeze cele două bănci pe care le naţionalizase şi să reducă numărul de instituţii financiare care operează în această ţară, explică directorul executiv al Băncii Santander, Alfredo Saenz.

Băncile deţin credite imobiliare spaniole în valoare de 300 de miliarde de euro, din care 176 de miliarde sunt considerate „active toxice" de către Banca Naţională a Spaniei.

Marea problemă: regiunile

Ieri, premierul spaniol, Mariano Rajoy, s-a adresat Parlamentului pentru a explica cele mai dure măsuri de austeritate din ultimii 30 de ani, relatează „The Guardian". „Fără îndoială, e în joc viitorul Spaniei. Problema este că pieţele pot decide să dea bani sau nu", a declarat Rajoy, îndemnând guvernele regionale să contribuie la eforturile de austeritate.

Există însă mari dubii în privinţa măsurilor de austeritate deja anunţate în Spania: regiunile au un grad de autonomie atât de mare, încât guvernului îi e foarte dificil să controleze ce se cheltuieşte la nivel local. Şi asta, chiar dacă, teoretic, formaţiunea lui Rajoy controlează 11 din cele 17 regiuni.

Ales în noiembrie, partidul de centru-dreapta al lui Mariano Rajoy a sperat că reformele economice şi financiare vor calma temerile pieţei. Zilele trecute, premierul a anunţat că va reduce cu încă zece miliarde de euro bugetele educaţiei şi sănătăţii. Totuşi, investitorii rămân sceptici că, în actualele condiţii, Rajoy va putea reduce deficitul la 5,3% din PIB până anul viitor şi la 3% până în 2013.

Asigurări inutile

Încrederea nu a fost readusă nici de asigurările date de politicienii spanioli şi germani. Luis de Guindos, ministrul de Finanţe spaniol, a explicat că Spania nu are nevoie în acest moment de un împrumut de urgenţă. Ministrul Bugetului a precizat şi el că sistemul bancar nu are nevoie de intervenţia UE şi că lichidităţile „pompate" de BCE sunt suficiente. Germania a încercat şi ea să dea un semnal bun.

Premierul spaniol, Mariano Rajoy

„Spania şi Italia iau suficiente măsuri pentru a-şi reduce deficitul, iar investitorii nu sunt rezonabili dacă se aşteaptă ca guvernele europeme să vină cu şi mai mulţi bani pentru a combate criza datoriilor", a apreciat Michael Fuchs, membru al formaţiunii cancelarului Angela Merkel - CDU.

„Spania este acum în centrul atenţiei şi chiar şi Grecia ar putea avea nevoie de un alt ajutor financiar, aşa că tragedia datoriilor din zona euro nu a dispărut, ci pare că se agravează", apreciază Daniel Hwang, analist la Forex.com, din New York. Problemele Spaniei pot zgudui piaţa globală, scrie şi CNBC. Săptămâna trecută, agenţia de rating Fitch a adăugat obligaţiunile spaniole pe o „listă neagră", alături de cele ale Greciei, Irlandei şi Portugaliei.  

Alte temeri

În Italia, coaliţia de guvernare a lui Mario Monti se confruntă cu o ostilitate tot mai mare a opoziţiei, sindicatelor şi italienilor de rând când vine vorba de reforma pieţei muncii.  Iar zilele acestea, guvernul Monti s-ar pregăti să reducă şi mai mult prognoza de creştere economică. testul va veni astăzi, când Italia pune în vânzare un lot de obligaţiuni în valoare de cinci miliarde de euro.

În urmă cu câteva zile, Montiapreciase că turbulenţele au apărut pe pieţe din cauza problemelor financiare ale Spaniei. Ieri, omologul spaniol l-a îndemnat, fără a-l numi, să fie mai precaut cu ceea ce declară despre Spania.

Există temeri şi în privinţa Greciei, dar şi în privinţa Franţei. Cabinetul grec a anunţat că va organiza alegerile generale pe 6 mai, iar sondajele arată că susţinerea pentru partidele care sunt în favoarea austerităţii este prea slabă pentru ca acestea să poată forma un viitor guvern.

 În ceea ce priveşte Franţa, principala temere este că actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy, nu va câştiga şi un al doilea mandat. În plus, datele arată că producţia manufacturieră a scăzut cu 1,2% în februarie.

Pieţele europene au fost afectate nu doar de criza Eurozonei, dar şi de slabele date despre locurile de muncă din SUA şi de încetinirea schimburilor comerciale chineze.

140 de miliarde de euro este datoria totală a celor 17 regiuni spaniole (13% din PIB). Datoria totală a Spaniei va atinge în 2012 79,8% din PIB.

Grecia, fără colectori de amenzi

Statul elen are de încasat amenzi impuse de justiţie în valoare de 7,6 miliarde euro, potrivit datelor aunţate de autorităţi. Dar nu le poate colecta din cauza reducerii numărului de angajaţi ai Fiscului, prin plecări şi pensionări, precum şi a lipsei de aplicaţii electronice care să susţină procesul.

Suma prezentată de Secretariatul General pentru Sisteme Informatice, echivalentă cu 4% din PIB, reprezintă totalul amenzilor impuse de tribunale, în urma poceselor pierdute de contribuabili, şi rămase încă necolectate, scrie cotidianul elen „Kathimerini".

Justiţia a decis că statul trebuie să încaseze amenzi de 8,22 miliarde de euro, dar nu a reuşit să strângă decât 615 milioane de euro. În prezent, sunt în desfăşurare în justiţie alte 170.000 de procese legate de taxe, iar statul speră să primească dreptul de a încasa venituri totale de 30 de miliarde de euro.

Autorităţile s-au angajat faţă de creditorii internaţionali să încheie toate procesele până în iulie 2013. Germania s-a gândit să dea o mână de ajutor Greciei. 160 de experţi fiscali germani vor merge la Atena pentru a supraveghea şi pentru a eficientiza procesul de colectare a taxelor şi impozitelor.

Potrivit publicaţiei germane „Wirtschafts Woche", mai mulţi inspectori fiscali germani ieşiţi la pensie ar putea fi chemaţi să meargă în Grecia pentru acest scop. Un oficial din fiscul elen a replicat: „Nu avem nevoie de ajutor din afară.

Avem nevoie de computere mai bune şi de o mai bună cooperare cu alte departamente guvernamentale". Voluntarii ar putea derula seminarii sau „proiecte pe termen lung", potrivit Ministerului de Finanţe german.