Republica Moldova, alegeri cruciale

Basarabenii vor trebui să decidă, duminică, dacă merg pe mâna partidelor proeuropene sau se întorc la politica izolaţionistă a comuniştilor. Duminică, moldovenii sunt chemaţi din nou la urne în cadrul unui scrutin ce ar trebui să pună capăt impasului politic de la Chişinău.

După eşecul din septembrie cu Referendumul constituţional, partidele prooccidentale aflate la guvernare la Chişinău speră să obţină, după alegerile legislative anticipate de duminică, un rezultat care să le permită să aleagă preşedintele ţării. Potrivit legislaţei moldoveneşti, şeful statului este ales în Parlament cu o majoritate de două treimi. În prezent, funcţia este deţinută interimar de preşedintele Parlamentului, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Sondajele din ultimul timp au arătat un trend ascendent pentru partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), deşi comuniştii sunt creditaţi cu un scor destul de mare. Doar după ziua de 28 noiembrie vom şti dacă sondajele date publicităţii până acum au fost cât de cât corecte şi profesioniste sau se repetă figura de la referendum (anulat din cauza participării scăzute).

Citiţi şi:

Newsweek: Revoluţia decolorată- următorul test al Occidentului

Expert rus: Dacă duminică va câştiga coaliţia pro-europeană, Republica Moldova va avea o şansă serioasă să avanseze spre integrarea în Uniunea Europeană

Final de campanie agitat

În Partidul Democrat al lui Marian Lupu, apariţia pe liste a controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc a declanşat frământări în interiorul acestei formaţiuni. În tabăra democrat-liberală, liderul PLDM, Vlad Filat, a dus o campanie electorală pe două fronturi, una internă - deplasări în teritoriu, întâlniri cu cetăţenii, cu sinistraţii, toate bine „vândute" presei - şi alta externă - vizite la Bruxelles, la Bucureşti, la Roma etc. De pe urma funcţiei de premier, Vlad Filat a avut când de câştigat, când de pierdut, mai ales din cauza deciziilor economice şi de reformă pe care le-a luat. Dacă este să ne luăm după sondaje, bilanţul este în favoarea sa, reuşind să-l depăşească la capitolul încredere în rândul populaţiei pe liderul comuniştilor, Vladimir Voronin.  Stilul „direct" de a face politică al preşedintelui Mihai Ghimpu nu este unul obişnuit pentru societatea moldovenească, încă marcată de anii sub regim comunist. Declaraţiile şi acţiunile tranşante ale şefului statului moldovean nu au avut efectul scontat în rândul marii majorităţii a electoratului. Lucrul acesta se vede şi în sondaje, Partidul Liberal al cărui lider este Mihai Ghimpu, clasându-se doar pe locul patru.

Atmosfera s-a tensionat pe final de campanie electorală. Fostul director al serviciilor secrete ruse (SIS) din timpul guvernării Voronin, Artur Reşetnikov, care este şi nepotul liderului comunist, susţine că a fost bătut de neconoscuţi, fiind internat în spital. A fost deschisă o  anchetă penală, însă mărturiile lui Reşetnicov şi ale martorilor sunt confuze şi contradictorii, fapt ce alimentează ipoteza unei înscenări electorale, după modelul răpirii fostului deputat PPCD, Vlad Cubreacov, spun analiştii politici de la Chişinău.

Oferte electorale

Spre deosebire de campania pentru referendum, acum electoratul moldovean pare a fi mult mai bine informat în privinţa ofertei electorale. Şi partidele nu s-au zgârcit cu promisiunile: de la pensii şi salarii mărite până la aderarea la UE sau unirea cu România. Important este ca cetăţeanul să se prezinte la vot, nu doar electoratul disciplinat al comuniştilor, cât şi cel tânăr şi educat al AIE. Pentru prima dată, Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat a dat publicităţii o listă cu 30 de candidaţi a căror integritate morală ridică semne de întrebare, fapt care a atras protestul partidelor pe lista cărora se aflau aceşti oameni. Miza acestor alegeri legislative este continuitatea unei guvernări democrate şi prooccidentale, fapt subliniat atât de oficiali din UE, cât şi din SUA. Dacă în urma rezultatului scrutinului de duminică partidele din actuala alianţă scot un scor bun şi vor reuşi să formeze o coaliţie prooccidentală, fără comunişti, atunci Republica Moldova este tot mai aproape de un acord de liber schimb şi eliminarea vizelor cu UE. Aceasta înseamnă nu numai dezvoltare economică ci şi scăderea dependenţei faţă de Rusia.

Alegeri monitorizate de români

Alegerile vor fi monitorizate şi de o delegaţie a Parlamentului European, formată din patru eurodeputaţi - Monica Macovei (PPE), Elena Băsescu (PPE), Cătălin Ivan (PSE) şi Laima Liucija Andrikiene (PPE). Monica Macovei, care conduce delegaţia de observatori ai PE, spune că este esenţial ca alegerile să fie corecte. Duminică, cei patru eurodeputaţi vor efectua misiuni de observare în mai multe secţii de votare din Chişinău şi alte localităţi din Republica Moldova.

„Trupe ruseşti pentru a intimida Chişinăul"

„Trupele ruseşti sunt în Transnistria doar pentru a intimida Chişinăul" - este declaraţia lui David Merkel, fost adjunct al sub-secretarului de stat pentru Europa şi Eurasia în Departamentul de Stat al SUA. Acesta susţine că SUA şi UE ar trebui să profite de Summit-ul OSCE, de la începutul lunii decembrie (unde se va aborda problema conflictului îngheţat din Transnistria), pentru a decide retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. 

„Dacă după alegerile din noiembrie se va crea o coaliţie puternică, care poate alege un nou preşedinte, SUA şi Europa vor trebui să demonstreze disponibilitatea de a se ocupa de rezolvarea principalelor probleme de interes pentru toate părţile. Ar trebui să profităm de summitul de luna viitoare al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), sub preşedinţia Kazahstanului, şi să insistăm pentru o soluţionare reală a conflictului transnistrean", scrie Merkel.

Soluţie blocată de Rusia

În opinia lui Merkel, „va trebui respectat principiul de consimţământ al ţării-gazdă, dar la cel mai înalt nivel va trebui să cerem ca trupele ruseşti din Transnistria să fie retrase. Or, este evident că aceste trupe, care operează sub vălul subţire de «pacificatori din CSI», nu servesc un alt scop decât cel de a intimida Chişinăul". Totodată, expertul american spune că SUA, împreună cu UE şi Ucraina, sunt obligate să intre în contact cu grupurile interesate din ambele părţi ale conflictului pentru a demonstra că reglementarea se va face ţinând cont de interesele tuturor. „Trupele de pacificatori şi-au jucat rolul lor la începutul anilor '90 în stabilizarea situaţiei după stoparea conflictului armat. Acum, ele trebuie retrase", a declarat, pentru „Adevărul", şi Nicu Popescu, consilier al premierul Vlad Filat pe probleme de politică externă.

„Aflarea unor trupe străine pe teritoriul altei ţări fără acceptul acesteia nu se numeşte altfel decât ocupaţie. După eşuarea semnării memorandumului Kozak în 2003, toate summiturile ministeriale ale OSCE au eşuat atunci când era vorba de adoptarea unei rezoluţii privind Moldova. Rusia bloca adoptarea unui astfel de document care reitera ideea retragerii trupelor ruse", este de părere analistul politic Oazu Nantoi.

"Este evident că aceste trupe, care operează sub vălul subţire de «pacificatori din CSI», nu servesc un alt scop decât cel de a intimida Chişinăul. "
David Merkel fost adjunct al subsecretarului de stat SUA