Olimpiadă cu război în coastă

Un pact nescris, vechi de două milenii şi respectat până acum, spune că, în timpul Olimpiadelor, armele tac. Ieri a fost altfel: în vreme ce delegaţiile sportive defilau în deschiderea

Un pact nescris, vechi de două milenii şi respectat până acum, spune că, în timpul Olimpiadelor, armele tac.
Ieri a fost altfel: în vreme ce delegaţiile sportive defilau în deschiderea Olimpiadei de la Beijing, iar spectacolul oferit de chinezi era o odă închinată spiritului creativ al oamenilor, nu foarte departe, în Caucaz, se dezlănţuia, distructiv, războiul.

Armata georgiană a pătruns în forţă în regiunea separatistă Osetia de Sud, unde se vorbeşte deja despre o mie de morţi. În replică, aviaţia şi tancurile ruse au intrat în acţiune, pe teritoriul Georgiei.

Capitala Osetiei de Sud, Thibvali, a fost ieri ocupată de armata georgiană şi de cea rusă, după ce Kremlinul a reacţionat în forţă la intervenţia Tbilisiului împotriva regimului separatist.

Întreg Caucazul se află în pragul unui război cu nişte consecinţe devastatoare, după ce armata rusă a atacat obiective militare georgiene.

Comunitatea internaţională a criticat forţele combatante. Consiliul de Securitate al ONU s-a întrunit ieri în regim de urgenţă, la solicitarea Georgiei, pentru a discuta situaţia, a declarat un diplomat belgian de la ONU, citat de AFP.

Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili, a atenţionat că nepedepsirea Rusiei ar putea avea consecinţe grave în regiune. Autorităţile georgiene "sunt gata să acorde Osetiei de Sud statut de autonomie nelimitată în cadrul Georgiei", a declarat Saakaşvili.

El a avertizat că ţara sa se află în război cu Rusia "pe propriul său teritoriu". Eduard Kokoiti, preşedintele Osetiei de Sud, a declarat pentru Interfax că peste 1.400 de oameni au fost ucişi.

Regiunea separatistă Osetia de Sud a devenit scenă de confruntare între armata rusă şi cea georgiană

Forţele armate ruse au încălcat un pact vechi de mai bine de două milenii, care spunea că în timpul Jocurilor Olimpice orice conflict armat este interzis.

Mai multe avioane ale Federaţiei Ruse au atacat ieri dimineaţă ţinte de pe teritoriul Georgiei, au acuzat ieri oficialii de la Tbilisi. Raidurile aeriene ar fi survenit după ce forţele ruseşti bombardaseră deja oraşele georgiene de frontieră, Kareli şi Gori.

Aceştia susţin că răspunsul militar extrem al Moscovei se datorează intervenţiei armatei georgiene în Osetia de Sud împotriva regimului separatist susţinut de Moscova. Kremlinul susţine însă că niciun avion rusesc nu ar fi violat spaţiul aerian georgian, dar că atacurile ar fi avut într-adevăr loc împotriva unor ţinte georgiene, însă plasate pe teritoriul Oseţiei de Sud.

Dezinformare şi propagandă

Ca răspuns la cererea preşedintelui Georgian, Mihail Saakashvili, de a opri atacurile, Moscova a atacat cu un al patrulea avion oraşul Gori. Tbilisi susţine că ar fi doborât două dintre avioanele ruseşti. Războiul purtat de cele trei părţi deţine, astfel, principalele elemente ale conflictelor moderne, în care dezinformarea şi propaganda reprezintă principalele arme de luptă.

"Stare de război"

Întreaga lume a urmărit ieri marşul armatei georgiene care a înconjurat capitala Oseţiei de Sud, Ţhinvali. De altfel, partea rusă susţine că aici au fost ucişi mai mulţi militari ruşi ce fac parte, de iure, din "forţele de menţinere a păcii", însă de facto aceştia acţionează ca aliaţi ai separatiştilor.

Tensiunea a atins cote maxime însă în momentul în care canele ruşeşti de informaţii au început să transmită imagini cu tancuri ruseşti grele ce se îndreptau către capitala Oseţiei de Sud, Thibvali.

Surse georgiene neconfirmate tocmai anunţaseră că Tbilisi preluase controlul asupra capitalei Oseţiei de Sud. Oficial, majoritatea militarilor ruşi sunt "voluntari".

"Georgia şi Rusia vor fi în stare de război dacă se confirmă că trupe şi armament rus au intrat în Osetia de Sud", a declarat secretarul Consiliului Naţional de Securitate al Georgiei. Preşedintele Saakaşvili a anunţat că "100 de tancuri au intrat pe teritoriul georgian" deoarece Tbilisi consideră regiunea separatistă ca fiind sub autoritatea sa.

Georgia cere ajutor internaţional

Preşedintele georgian a cerut ieri ajutor comunităţii internaţionale şi a declarat că dacă Rusia nu va fi pedepsită, atunci "întreaga lume va avea probleme".

Organizaţia Naţiunilor Unite şi OSCE au cerut celor două părţi să înceteze ostilităţile şi să înceapă tratativele de pace. Totuşi, Consiliul de Securitate al ONU a respins cererea Rusiei, ce dorea să oblige Georgia să "renunţe la utilizarea forţei" în Osetia de Sud. În schimb, Statele Unite şi Uniunea Europeană s-au declarat îngrijorate şi au cerut găsirea unei soluţii cât mai "rapide".

Consiliul Europei a cerut la rândul său, prin vocea secretarului general, Tery Davis, încetarea imediată a focului. Tot ieri, Ucraina a admis că a livrat Georgiei în ultima perioadă armament, printre care temutele tancuri ruseşti T-72 şi elicoptere de tipul Mi-8.

Retragerea trupelor din Irak

Preşedintele Saakaşvili a anunţat că "Georgia a decis să-şi recheme brigada de menţinere a păcii din Irak", în contextul escaladării situaţiei din regiunea Caucazului de Sud. El a precizat pentru CNN că "Rusia a declarat Georgiei război", motiv pentru care Tbilisi va dispune oficial, la 9 august, retragerea trupelor sale din Irak. Iniţial, Georgia intenţiona să-şi retragă trupele spre sfârşitul acestui an. Preşedintele Saakaşvili a decretat ieri mobilizarea generală a celor peste 100.000 de rezervişti.

Ruşii, susţinători ai separatiştilor

În ultimii patru ani, timp în care instituţiile internaţionale încercau să rezolve problemele generate de provinciile separatiste georgiene, cel puţin opt persoane au murit în conflictul dintre oseţieni şi georgieni. Pe 15-16 iunie, minimum şapte persoane au fost ucise, când forţele georgiene au atacat cu artileria capitala Ţhinvali.

Pe 3-4 iulie, alte două persoane au fost ucise în timpul unui raid al georgienilor asupra forţelor separatiste. În noaptea de ½ august, alte două persoane au fost ucise în condiţii similare. Schimbul de focuri constant între cele două părţi a înlăturat aproape orice posibilitate de rezolvare a conflictului pe cale paşnică.

Mai mult, acestea au dus la împărtăşirea unei stări de neîncredere şi de teamă. Situaţia încordată dintre cele două părţi s-a datorat şi rolului asumat de militarii ruşi din forţele de menţinere a păcii.

Aceştia au acţionat de fiecare dată în sprijinul separatiştilor. Mai mult, ruşii au oprit de mai multe ori inspecţii georgiene sau internaţionale în teritoriul Osetian.

Occidentul a dat undă verde

Până acum era clar că acţiunile militare ale Georgiei nu puteau avea loc fără permisiunea aliaţilor săi occidentali, Statele Unite, Uniunea Europeană şi NATO. Tocmai de aceea, Edward Lucas, corespondentul pentru Europa de Est al revistei "The Economist" consideră că Georgia a primit acordul tacit al Statelor Unite.

"Saakaşvili nu ar fi făcut asta fără undă verde de la americani. Cred că separatiştii din Osetia de Sud au întrecut măsura", a spus Lucas.

Armata georgiană este foarte bine antrenată şi înarmată, la ora actuală este cea mai eficientă forţă militară din Caucaz.

Presupun că americanii le-au spus să rămână paşnici şi să încerce un armistiţiu, atât timp cât nimeni nu este ucis. Dar se pare că au fost ucişi unii soldaţi georgieni şi atunci au primit undă verde.

Vina majoră, aici, aparţine trupelor ruse de "menţinere a păcii", care n-au făcut nimic pentru a detensiona conflictul, fie pentru că n-au putut, fie pentru că au fost instruiţi aşa de către Moscova.

România adoptă poziţia NATO

"Este evident că Rusia are pretenţii în Osetia", a declarat fostul ministru de Externe, Adrian Cioroianu. "Pentru mine este confuz cum nişte drepturi ale oamenilor pot fi apărate prin intermediul avioanelor", a declarat analistul de politică externă, Magdalena Boiangiu, cu referire la faptul că Rusia susţine că loviturile sale aeriene au ca scop apărarea populaţiei rusofone.

Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a anunţat în schimb că România susţine poziţia NATO. Alianţa a cerut încetarea imediată a violenţelor în Osetia de Sud şi demararea negocierilor dintre părţile implicate.

Originile conflictului

Rădăcinile conflictului din Caucaz sunt mult mai vechi decat par la prima vedere. În perioada URSS, din motive administrative, partea de nord a Osetiei a fost împărţită între Republica Sovietică Federală Socialistă Rusă şi Republica Sovietică Federală Socialistă Georgiană.

După destrămarea Uniunii Sovietice, Osetia de Sud şi Osetia de Nord au încercat imediat să se unească. Dorinţa populaţiei nu a prevalat însă în faţa intereselor mult mai puternice ale autorităţilor de la Moscova şi Tbilisi.

Deşi Osetia de Nord a fost prima republică autonomă care şi-a declarat suveranitatea faţă de URSS, a rămas în componenţa Rusiei. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Osetia de Sud, care a revenit Georgiei. Numai că, în timp ce majoritatea osetienilor din nord au acceptat să rămână parte a Federaţiei Ruse, Osetia de Sud şi-a autoproclamat, în 1991, independenţa faţă de Georgia, în urma unui referendum.

Coridor energetic

Importanţa strategică a Georgiei este dată şi de faptul că reprezintă un coridor energetic spre Occident, cu două conducte majore care tranzitează capitala Tbilisi. De aici, conductele Baku-Tbilisi-Ceyhan şi Baku-Tbilisi-Erzurum se îndreaptă spre sud, în Turcia, departe de regiunea separatistă Osetia de Sud.

Conductele au o mare importanţă pentru Uniunea Europeană, pentru că îi reduc dependenţa de livrările ruse şi nu traversează teritoriul rus.

Conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, prin care se transportă petrol brut din Marea Caspică, a fost deschisă în 2006 şi parcurge o distanţă de peste 1.600 de kilometri până în portul Ceyhan, din Turcia. Baku-Tbilisi-Erzurum, cunoscută şi sub numele de Shakh-Deniz, transportă gaz de la zăcămintele de la Shakh Deniz, din Marea Caspică, la Erzurum, în Turcia.

Evoluţie surprinzătoare

Escaladarea conflictului a fost una oarecum surprinzătoare, în condiţiile în care Georgia anunţase marţi că va demara convorbiri directe cu regiunea separatistă Osetia de Sud, primele din ultimii zece ani. Mai mult, autorităţile de la Tbilisi intenţionau să abordeze acest dosar împreună cu Rusia, care ameninţase că va interveni în cazul agravării situaţiei.

Potrivit unor responsabili din Osetia de Sud, citaţi de agenţiile de presă ruse, "voluntary" din Rusia au început să sosească pentru a-i ajuta pe oseţi încă de la începutul săptămânii.

Precedentul Kosovo, folosit după propriul interes

Recunoaşterea independenţei provinciei Kosovo de către comunitatea internaţională a alimentat imediat speranţele şi revendicările unor regimuri separatiste din spaţiul ex-sovietic, precum cele din Osetia de Sud, Abhazia sau Transnistria.

Conştiente de potenţialul exploziv al modelului din Peninsula Balcanică, Statele Unite s-au grăbit atunci să facă din Kosovo o excepţie. "Am precizat clar că în Kosovo este o situaţie sui generis, datorată circumstanţelor speciale în care s-a produs destrămarea Iugoslaviei", declara atunci secretarul american de stat, Condoleezza Rice.

De partea cealaltă, Rusiei i-a surâs ideea de a folosi precedentul Kosovo pentru a desprinde cele două provincii separatiste pro-ruse de Georgia.

O serie de analişti georgieni apreciază că actuala criză convine de minune Moscovei, care ştie foarte bine că o escaladare militară a conflictului poate îndepărta Georgia de NATO pentru o lungă perioadă de timp, dacă nu pentru totdeauna. De altfel, Rusia şi-a jucat cărţile foarte bine.

Deşi întreţine relaţii cu cele două regimuri separatiste din Osetia de Sud şi Abhazia, nu le-a recunoscut oficial, afirmând că preocuparea sa are legătură cu securitatea cetăţenilor ruşi care locuiesc în cele două regiuni.

Cititi si:

Magie şi grandoare la Beijing , de Stefan Lica

Favorite la aur , de Valentin Bala