Frontul anti-Putin
0Gari Kasparov, artizan al mişcării, a părăsit lumea şahului în 2005, implicându-se în rândurile opoziţiei faţă de actualul preşedinte rus. "Cred că este necesar să ajungem la crearea
Gari Kasparov, artizan al mişcării, a părăsit lumea şahului în 2005, implicându-se în rândurile opoziţiei faţă de actualul preşedinte rus. "Cred că este necesar să ajungem la crearea unei organizaţii naţionale, un partid politic, pentru a înfrunta dictatura lui Putin la toate nivelurile vieţii noastre. A abolit natura instituţiilor democratice. Această practică va continua", spune Kasparov. În vârstă de 44 ani, fostul campion mondial de şah îl sfidează pe şeful statului rus cu aceeaşi pasiune pe care a dobândit-o împotriva adversarilor sportivi, înainte de mutarea pieselor pe tabla de şah. În cadrul mişcării, fostul şahist se consideră doar un organizator: "Joc un rol de coordonator şi aceasta îmi este suficient", explică el. Detractorii îl acuză că este omul americanilor.
"Are gustul victoriei, al efortului. Va merge până la capăt. Sentimentul independenţei este extrem de puternic la el. Şi-a câştigat banii în altă parte, nu mai are nevoie de tutelă", susţine jurnalistul rus Serghei Parhomenko. Hotărât să avanseze în confruntare, Gari Kasparov nu a ezitat să se alieze cu alte voci ale opoziţiei, precum scriitorul Eduard Limonov, lider al Partidului Naţional Bolşevic, partid recent scos în afara legii, şi cu fostul premier al lui Vladimir Putin, Mihail Kasianov. Acestora li s-a mai adăugat şi un fost consilier al preşedintelui, Andrei Ilarionov. În vârstă de 64 ani, Eduard Limonov este de mai mult timp exponent al ultranaţionalismului proslav, chiar dacă mişcarea a dobândit, în opinia membrilor săi, o orientare mai liberală. Mihail Kasianov, 49 de ani, are un alt tip de profil politic. Specialist în finanţe publice, acesta a condus guvernul rus în perioada 2000-2004, înainte de a fi remaniat şi de a se alătura taberei adversarilor lui Putin. Ales la conducerea unui partid liberal de opoziţie, Uniunea Democratică Populară, fostul premier îşi afirmă intenţia de a intra în cursa electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2008, însă are dificultăţi în a se impune, fiind acuzat de justiţia rusă că şi-a cumpărat în mod ilegal o casă.
Kremlinul şi "arma" ONG-urilor
Activarea opoziţiei din afara sistemului a determinat Kremlinul să se gândească la intensificarea propriei influenţe asupra organizaţiilor civile, precum şi asupra clasei de mijloc, care poate merge sub drapelele "Marşurilor nemulţumiţilor". În consecinţă, a programat ca în noiembrie 2007, chiar în ajunul alegerilor pentru Duma de Stat, să aibă loc al doilea "Forum Civic", unde sunt aşteptaţi în jur de 6.000 de activişti din întreaga ţară. De organizarea forumului se va ocupa Gleb Pavlovski, director al Fondului pentru Politică Eficientă, apropiat al Kremlinului. Temele care vor fi dezbătute la acest forum trebuie să trezească, în primul rând, interesul burghezului de oraş, spun organizatorii, citaţi de "Nezavisimaia Gazeta". Publicaţia l-a întrebat pe Pavlovski dacă vor fi invitaţi şi liderii opoziţiei din afara sistemului, nu ar fi "Cealaltă Rusie" sau Komitet 2008, iar acesta a răspuns că "mai rămâne să spuneţi, să invităm şi Al-Qaida".
Gorbaciov, îngrijorat pentru libertatea presei
Fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov a criticat mass-media rusă pentru că evită să abordeze "probleme importante" ale ţării şi a cerut înfiinţarea unui canal de televiziune independent, cu acoperire naţională. "Sunt nemulţumit de televiziunea de astăzi, consider că există o problemă în ceea ce priveşte libertatea presei. Atenţia acesteia este deturnată de la problemele importante. Eu şi câţiva colegi am propus să fie înfiinţat un post de televiziune controlat de societatea civilă, pe baza unuia dintre posturile naţionale", a declarat Gorbaciov, regretând că foiletoanele ocupă un loc din ce în ce mai important la televiziunea rusă. "Fără democraţie, fără libertatea presei, poporul nu va reuşi să înţeleagă tot ceea ce se întâmplă cu ţara", a precizat părintele Perestroikăi.