Criza greacă împinge Ciprul pe marginea prăpastiei

Starea precară a băncilor cipriote şi a finanţelor guvernului cipriot ameninţă să includă Ciprul pe lista ţărilor UE care au nevoie de ajutoare internaţionale.

Banca Populară a Ciprului (BPC), cea de-a doua mare instituţie financiară din această ţară, este devastată de expunerea la datoriile Greciei şi caută investitori pentru a strânge capital de 1,8 miliarde de euro.

Aceasta în condiţiile în care Autoritatea Bancară Europeană a cerut tuturor băncilor din UE ca, până la sfârşitul lui iunie, să demonstreze că au suficient capital pentru a supravieţui. Cele care nu pot dovedi vor fi presate să accepte ajutor de la guverne sau, în cazuri extreme, ar putea fi închise.

Eşecul BPC ar avea consecinţe grave pentru Cipru, unde economia e bazată pe serviciile financiare, ca rezultat al atractivităţii insulei care este o „poartă" către Orientul Mijlociu şi Africa, cu taxe mici, folosită mai ales de companiile din Rusia şi din UE. 

Investiţii în Grecia

Băncile cipriote au împrumuturi restante şi alte fonduri aflate în situaţie de risc care totalizează 152 miliarde de euro, adică de opt ori cât PIB-ul ţării, potrivit FMI. O astfel de vulnerabilitate la şocurile financiare a devastat Irlanda. 

Grecia, datorită apropierii şi limbii comune, a părut destinaţia logică a investiţiilor băncilor cipriote, care au acordat masiv împrumuturi companiilor şi guvernului elen, dar şi consumatorilor greci.  

BPC a acumulat 3,4 miliarde de euro în obligaţiuni ale guvernului grec. Banca Ciprului, cea mai mare bancă comercială a insulei, a acumulat 2,4 miliarde de euro. În ambele cazuri, valoarea obligaţiunilor greceşti deţinute de aceste bănci e mai mare decât a obligaţiunilor altor guverne, luate la un loc.

Criza datoriilor greceşti a arătat pericolele acestei strategii. BPC a pierdut 2,5 miliarde anul trecut, iar Banca Ciprului un miliard de euro. 

De la surplus bugetar la deficit de 7%

Ciprul este, în multe feluri, unic în Europa. Partea vorbitoare de greacă a insulei, membră a zonei euro din 2008, are numai 790.000 de locuitori. La extrema estică a UE, Ciprul este mai aproape de Beirut decât de Atena.

Este singura ţară a UE care are pe teritoriul său o forţă de pace a ONU, care separă, din 1974, teritoriul grec al insulei de enclava turcă. Capitala, Nicosia, este un oraş divizat unde forţele de pace argentiniene păzesc barierele construite din bidoane de petrol vopsite în alb şi roşu  şi care au deasupra sârmă ghimpată.

Chiar dacă vorbesc greaca, ciprioţilor nu le place să fie comparaţi cu vecinii lor aflaţi în dificultate. Ţara e considerată prietenoasă pentru afaceri, spre deosebire de Grecia, cunoscută prin birocraţie.

Iar economia cipriotă a crescut în fiecare an după 1974, până în 2009. Înainte de criză, şomajul era sub 4%, iar insula era un magnet pentru lucrătorii străini. Acum câţiva ani, guvernul Ciprului avea surplus bugetar.

Dar din 2009, când, prin intermediul băncilor, criza din Grecia a infectat economia locală, deficitul a crescut la un procent estimat de 7% din PIB în 2011, iar ţara nu mai poate vinde obligaţiuni pe piaţa liberă, după o serie de retrogradări de către agenţiile de rating.  Şomajul a crescut la 10%, sub media UE, dar mult mai mare decât era procentul obişnuit în insulă. 

3,5 miliarde de euro este pierderea înregistrată de primele două mari bănci cipriote la obligaţiunile greceşti.