Investitoarea Pamela Danciu: milionară de pe Bursă

În lumea dură a bărbaţilor care fac marile jocuri pe piaţa de capital, investitoarea Pamela Danciu a dat lovitura. Şi-a început cariera de investitor înainte de redeschiderea Bursei de Valori. În 15 ani de tranzacţii, Pamela Danciu a câştigat peste un milion de euro.

Ce aflai despre piaţa de capital din cursurile susţinute înainte de 1989 la Academia de Studii Economice? Nu prea multe. Chiar şi aşa, Pamela Danciu, studentă pe atunci a Facultăţii de Comerţ, a reţinut esenţialul: „ceva special", care îţi dă „putere".

Citiţi şi:

Investitorii nemţi testează terenul în Braşov

După Revoluţie, exemplul unui prieten italian, care avea în portofoliu companii pe Bursa din Milano, a încurajat-o decisiv: „Mi s-a părut atât de spectaculos să faci bani fără efort, încât mi-am zis pe moment că, dacă apare aşa ceva şi în România, intru şi eu", declară Pamela Danciu (44 de ani). Astfel, chiar înainte ca Bursa de Valori Bucureşti să-şi redeschidă porţile (1995), s-a grăbit să intre în prima ligă a investitorilor. Astăzi, piaţa de capital este „bijuteria" ei de suflet.

În lumea informaţiei

A debutat în jocul pe Bursă când nimeni nu avea o strategie clară şi când câteva mii de mărci germane reprezentau un capital mai mult decât suficient. Bursa însăşi era doar o cameră în care toţi brokerii tranzacţionau în faţa unui calculator. „Dimineaţa, la prima oră, era o înghesuială la intrare, pentru că cei care dădeau primii ordinele făceau un randament de 10% faţă de ziua precedentă", îşi aminteşte Pamela Danciu. S-a aruncat bărbăteşte în vâltoarea acestei lumi. Ea consideră că abordarea tranzacţiilor bursiere nu trebuie privită ca pe un amestec în treburile bărbaţilor. „Dacă vă hotărâţi să fiţi investitoare pe piaţa de capital, această lume a bărbaţilor nu mai există.

Este una a informaţiei", spune ea. Nu de puţine ori a fost privită cu dispreţ în adunările generale ale acţionarilor, mai ales la început, de către directorii (cu apucături de misogini) ai firmelor cotate pe Rasdaq. Dar nu s-a intimidat.

În cei peste 15 ani de tranzacţii, a avut în portofoliu unităţi de fond la SAFI Invest şi FNI. A pornit cu 3.000 de mărci germane şi în primul an valoarea investită în SAFI a crescut de şase ori. Din SAFI (administrator care s-a prăbuşit în 1996) a ieşit la timp şi a reinvestit toţi banii într-o proprietate imobiliară, dar la FNI intuiţia sa a dat greş. Şi-a recuperat suma investită (400 milioane de lei vechi), indexată cu rata inflaţiei, abia după zece ani şi după un lung proces, prin intermediul asociaţiei despăgubiţilor FNI.

A trecut prin două crize financiare, în 1997-1998, când şi-a lichidat tot portofoliul cu o pierdere de 50%, şi în 2008-2009, când minimele istorice transformaseră BVB în­tr-un loc dezolant. În toţi aceşti ani, Pamela Danciu a învăţat să aibă răbdare, să pândească şi să aştepte ca o acţiune să ajungă la maturitate.

Mereu cu simţurile ascuţite

Cel mai mare randament oferit de o companie listată i-a fost adus de o firmă de pe Rasdaq (investitoarea nu îi menţionează numele), în cazul căreia lichidarea, după zece ani, a însemnat o creştere de 700 de ori a sumei investite! Acum este convinsă de succesul Fondului Proprietatea, în care are concentrat aproximativ 90% din portofoliu, evaluat la câteva sute de mii de euro. Chiar dacă a avut diverse încercări de business (comerţ, imobiliare), niciun alt plasament nu i-a adus atâta satisfacţie ca piaţa de capital. „Miza a fost mereu randamentul", spune Pamela Danciu. Randament pe care îl monitorizează chiar şi atunci când nu tranzacţionează: cel puţin cinci ore, zilnic, urmăreşte şedinţele bursiere, pentru că numai aşa un investitor adevărat îşi menţine „simţurile ascuţite".

Investiţii cu stil

Pamela Danciu a decis că ţara ei de suflet este Spania. Aşa că şi-a ales fostul paradis fiscal Marbella pentru cea mai recentă achiziţie. În vara acestui an a cumpărat o locuinţă în Marbella, într-un resort de golf, cu o panoramă mirifică. „În faţa balconului se întinde Mediterana, în dreapta se vede stânca Gibraltarului, iar în stânga - Munţii Sierra Nevada acoperiţi de zăpadă", spune investitoarea.

Mai puteţi citi în numărul 40 al revistei „Forbes România":

- Cea mai bună idee a României. Revista Forbes a adunat peste 25 de personalităţi din mediul economic, social şi cultural, în căutarea răspunsului la întrebarea: „Care este cea mai bună idee a României?". Această curiozitate este pretext pentru o altă dilemă: la ce foloseşte efortul de a aduna la un loc o serie de oameni deştepţi, cărora să le dai o temă de gândire comună?
- Viaţa la Cambridge. Marius Cobzarenco este singurul român care a absolvit în acest an „ştiinţele computerelor" la Cambridge University din Marea Britanie. A meritat să-şi tocească timp de trei ani coatele în amfiteatrele exclusivistei universităţi?
- Noua ordine mondială. Criza a accelerat lupta pentru supremaţia economică globală şi a mutat centrele de putere dinspre statele dezvoltate către cele emergente. În 2020, China, Brazilia, India şi Rusia vor face legea în economie.