Prea dependenti de constructii

Jucătorii de pe piaţa româneasca se îndatorează excesiv, iar riscurile unei recesiuni după model spaniol stârnesc îngrijorare în rândul analiştilor Cifrele au consacrat statutul

Jucătorii de pe piaţa româneasca se îndatorează excesiv, iar riscurile unei recesiuni după model spaniol stârnesc îngrijorare în rândul analiştilor

Cifrele au consacrat statutul construcţiilor de "motor" al economiei. Anul trecut, din cele 6 procente de creştere a PIB (produsul intern brut), construcţiile "au dat" 2,4%. ţn primul trimestru al anului, construcţiile au asigurat 1,7% din creşterea-record a PIB de 8,2%. Dependenţa economiei de construcţii devine un fenomen. Îngrijorător, spun analiştii economici.

Iar o paralelă cu evoluţiile recente înregistrate în state precum Spania sau Irlanda îndreptăţeşte o astfel de opinie. Construcţiile sunt sectorul cu cea mai mare creştere a contribuţiei în formarea produsului intern brut, de la 5,2% în 2001 la 9,1% în 2007, aproape de nivelul din Spania (11%).

Iar Spania a devenit un exemplu clasic al modului în care scăderea cererii de construcţii se reflectă în restrângerea creşterii economice (PIB-ul iberic a crescut cu numai 2,7%, cel mai redus nivel din ultimii doi ani). Din aceeaşi cauză, finanţele publice spaniole au intrat pe deficit, pentru prima dată în ultimii trei ani.

Creşterea dependenţei economiei de construcţii începe să fie îngrijorătoare şi la noi, mai ales dacă problemele din acest sector afectează şi sistemul financiar - consideră Liviu Voinea, directorul Grupului de Economie Aplicată.

Analistul aminteşte că, potrivit ultimului raport asupra stabilităţii financiare, prezentat de Banca Naţională, construcţiile sunt printre cele mai îndatorate sectoare din economie, cu datorii de trei ori mai mari decât capitalul.

Băncile se uită strâmb la constructori

Banca centrală mai adaugă că "sectorul imobiliar (în special segmentul dezvoltatorilor) înregistrează o importantă deteriorare a capacităţii de acoperire a serviciului datoriei. Explicaţia ar putea consta în transferul unei părţi din profit către ţări cu fiscalitate mai mică, creşterea numărului de proiecte noi (care înregistrează în faza iniţială numeroase cheltuieli), respectiv uzitarea pe scară mai largă a creditelor ce plătesc principalul la final".

Constructorii rămân optimişti

Avansul pieţei construcţiilor din primul semestru de peste 30%, unul record în spaţiul comunitar, a provocat un val de optimism în rândul reprezentanţilor companiilor de profil. Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO, crede că ponderea sectorului în PIB va ajunge până la sfârşitul anului la 12%. El spune că o contribuţie de alte şase posibile procente ar putea fi regăsită în lucrările de reparaţii. Acest nivel a mai fost atins în ţări ca Spania sau Irlanda.

În prezent însă, economiile celor două state sunt puternic afectate de stagnarea pieţei construcţiilor. "Ideal ar fi ca acest sector să aibă o pondere de circa 8%. Industriile sunt cele care ar trebui să deţină o mai mare parte din PIB-ul României. E riscant ca o economie să depindă de un singur domeniu", crede Dragoş Cabat, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari.

Sectorul bancar se arată îngrijorat de împrumuturile mari contractate de dezvoltatorii imobiliari care vor să profite de boomul de pe această piaţă. Riscul de nerambursare a creditelor este sporit de faptul că ele au fost luate în valută, în timp ce încasările companiilor sunt în lei.

"Cea mai mare parte a dezvoltatorilor sunt companii cu capital străin, expuse riscurilor valutare. Marjele de profit pe care au mizat aceştia sunt, însă, destul de mari, încât nu vor fi afectaţi puternic", spune Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii.

Consultantul financiar Bogdan Baltazar este de părere că dezvoltatorii iau în calcul aceste pericole şi sunt conştienţi de o reducere a profitabilităţii până la circa 10-15%. "Tradiţional, acesta este un sector volatil care poate înregistra accelerări puternice, dar poate şi stagna oricând.

Probleme apar atunci când volumul de lucrări depăşeşte ceea ce poate înghiţi piaţa", spune Baltazar. Plosceanu estimează că şi constructorii se pot confrunta cu această problemă ca urmare a turbulenţelor în ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la materiale şi resurse energetice din primul semestru al acestui an, fără o clară reglementare a modului de decontare a acestora.

Noile norme ale Băncii Naţionale a României privind limitarea riscului de creditare corelate cu o scădere a tranzacţiilor imobiliare precum şi a cererii pe anumite segmente pot afecta în egală măsură aceste companii. "Aceste norme, în loc să lovească în creditele de consum, au lovit în cele ipotecare. Aceasta ar putea duce la o încetinire a creşterii din acest sector", precizează Baltazar.

Accelerare cu frânele trase

În ciuda unui ritm de creştere de peste 30%, piaţa construcţiilor are destule puncte nevralgice. Plosceanu crede că acestea ar putea duce la un "risc de supraîncălzire prin suprasolicitarea actorilor din sector". Cea mai pregnantă problemă o reprezintă forţa de muncă.

"Există o lipsă de şcolarizare în construcţii pe care companiile caută să o rezolve cu costuri ridicate. O soluţie ar fi investiţiile tehnologice, însă, şi aşa, România rămâne codaşă la nivelul productivităţii pe acest sector", declară Răzvan Niculescu Aron, vicepreşedintele Patronatului Societăţilor din Construcţii.

Lucrările de infrastructură, soluţia pe termen lung

Situaţia de pe sectorul rezidenţial, unde momentan se înregistrează o stagnare a tranzacţiilor, a provocat îngrijorare şi în rândul constructorilor care văd o gură de oxigen în implicarea în sectorul infrastructurii. Dezvoltarea acestuia depinde, însă, de decizii administrative ale autorităţilor publice.

"Infrastructura este o ramură care depinde mult de politic. Şi cantitatea fondurilor europene atrase de o ţară tot la asta se rezumă. Statul ar trebui să-şi stabilească nişte obiective clare în acest domeniu", spune Niculescu Aron.

Iniţiativa unor autorităţi locale, care au văzut oportunitatea investiţiilor din această zonă în vederea atragerii altor investitori, reprezintă pentru vicepreşedintele PSC un semnal pozitiv. "Spania a mers mult pe sectorul rezidenţial până în 1993, după care s-a concentrat pe infrastructură, intensificarea investiţiilor din zona locativă, care a dus la această criză, această criză fiind una recentă.

România este însă la început", crede Georgescu. "Cu siguranţă, această piaţă nu se va plafona în următorii ani. Ca volum va păstra aceleaşi coordonate. Vor fi însă reaşezări în ceea ce priveşte personalul sau reorientări ale jucătorilor din sector", spune optimist Aron.

Randamentul investiţiei prin ochiul specialistului

Dacă vom ţine cont doar de lucrările noi, ponderea în PIB va fi de aproape 12 %, iar dacă vom lua în considerare şi lucrările de reparaţii, probabil vom avea 17-18 %

Anul trecut, piaţa de construcţii a avut o valoare de circa 12 miliarde euro, calculată după investiţiile din sector, însă per total cred că a fost de 18,5 miliarde euro

Resursa umană stabilă este o condiţie sine qua non a menţinerii ritmului de dezvoltare a sectorului, fiind esenţială pentru respectarea obligaţiilor asumate de antreprenori contractual pe proiecte

Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO

Colecţie de recorduri

În luna mai, România a înregistrat, pentru a treia lună consecutiv, cea mai mare creştere în ritm anual a lucrărilor de construcţii din Uniunea Europeană, de 31.5%. Acest avans vine după o majorare de 31,4% în luna aprilie 2008 şi o alta de 31,6% în luna martie 2008. Asta, în timp ce Bulgaria şi Polonia au completat podiumul, cu un spor al activităţii de construcţii de doar 16%. Ritmul mediu de creştere în UE a fost de 0,7%.

În România, potrivit Institutului Naţional de Statistică, lucrările de construcţii ca volum au crescut cu 32,9% în primele cinci luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Plosceanu crede că valoarea totală a pieţei, anul trecut, a fost de 18,5 miliarde euro, înregistrând o creştere de 34%, în ciuda faptului că datele oficiale au punctat o valoare de doar 12 miliarde.

Pentru acest an, ARACO estimează un avans de 32%, piaţa putând atinge o valoare de 24 miliarde euro. Şi Bursa Română de Mărfuri a simţit accelerările furibunde din construcţii, tranzacţiile cu astfel de materiale triplându-se în prima jumătate a acestui an faţă de perioada similară a anului precedent.