România a rămas în urmă la capitolul eficienţă energetică

În sectorul casnic, potenţialul de reducere a consumului este de peste 40%. Încurajarea surselor alternative de energie şi creşterea eficienţei energetice sunt, în România, încă la

În sectorul casnic, potenţialul de reducere a consumului este de peste 40%.

Încurajarea surselor alternative de energie şi creşterea eficienţei energetice sunt, în România, încă la stadiul de intenţie. România nu are nici 10 MW instalaţi în centrale eoliene, comparativ cu Germania, liderul pe acest segment, cu aproape 23.000 MW. Nici la capitolul eficienţă energetică nu stăm mai bine, iar acesta trebuie să devină prioritatea noastră numărul unu, potrivit Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei.

În timp ce sursele regenerabile de energie se bucură de un lobby puternic la nivel european, dezvoltându-se o adevărată industrie pe acest segment, pe partea de eficienţă energetică realizările sunt mult mai slabe. Situaţia este cu atât mai valabilă în România, unde niciunul dintre cele două sectoare nu s-a bucurat de atenţia necesară din partea autorităţilor.

"Marii producători din domeniul regenerabilelor ştiu cum să facă proiecte şi au putere financiară, aşadar piaţa aceasta se va mişca repede şi la noi. Problema este însă eficienţa energetică, care trebuie să fie prioritatea noastră numărul unu", a declarat preşedintele Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE), Tudor Constantinescu. Acesta a adăugat că potenţialul mediu de reducere a consumului energetic naţional este de 35% (de 41% în sectorul rezidenţial), în condiţiile în care importăm 36% din necesarul de resurse.

Facilităţi fiscale pentru investitorii în regenerabile

Un studiu din fonduri PHARE va identifica, în perioada următoare, care sunt cele mai bune instrumente fiscale pentru România de sprijinire a proiectelor de eficienţă în domeniul energiei şi a investiţiilor în energie "verde", ţinând cont de specificitatea pieţei locale.

În ceea ce priveşte regenerabilele, în afară de câteva microhidrocentrale învechite, nu există altă producţie de energie pe bază de resurse alternative, care ar permite înlocuirea unei părţi a resurselor poluante folosite acum. Cei 12 producători de energie eoliană, înregistraţi la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), asigură o capacitate totală de 8,5 MW, departe de ţintele anuale asumate de România. De vină sunt şi reglementările în domeniu.

"ANRE anulează în fiecare an cotele obligatorii, astfel încât nu încurajează investiţiile în producţia de energie regenerabilă. Trebuie să învăţăm totuşi să ne respectăm angajamentele", a declarat Jean Constantinescu, preşedinte IRE. În Dobrogea au fost anunţate proiecte de aproape 4.000 MW, adică un sfert din puterea instalată acum în România, iar în Moldova de 350-400 MW.

Puncte slabe ale energiei eoliene

are nevoie de mecanisme de sprijin financiar pentru a fi competitivă la preţ, dat fiind investiţiile ridicate în echipamente şi randamentul scăzut al acestora;
producţia este imprevizibilă, astfel încât necesită capacităţi de rezervă, care să asigure rapid dezechilibrele;
determină investiţii mari în reţeaua de transport, care se vor regăsi în factura finală a consumatorului.