Turismul de moaşte: Ce înseamnă pelerinajul religios pentru economia lumii
0Numărul turiştilor care se îndreaptă în fiecare an către obiective cu importanţă religioasă este cuprins între 300-330 de milioane, potrivit Organzaţiei Mondiale a Turismului.
În funcţie de credinţă, aceştia aleg locuri precum Mecca, Israel, Vatican sau Mexic, contribuind substanţial la industria turismului respectivelor state.
Astfel, anul trecut, peste 7,8 milioane de musulmani au vizitat Mecca pentru a participa la pelerinajul anual („hajj") care le este cerut de Coran.
Vaticanul, deşi cu o suprafaţă de mai mică de o jumătate de kilometru şi cu o populaţie de aproximativ 800 de locuitori, a reuşit să atragă, în 2009, 18 milioane de turişti.
Un număr impresionant de catolici - 20 de milioane - vizitează anual Mexicul pentru a trece pe la mormântul Fecioarei Guadalupe, un loc în care se presupune că Fecioara Maria s-a arătat unui localnic.
Citeşte şi:
Bulgarii apelează la Sfântul Ioan Botezătorul pentru a le învia economia
Taxa pe credinţă: Englezii, puşi să achite până la 25 de lire dacă vor să-l vadă pe Papă
Cel mai vizitat monument din Iran este un obiectiv religios, pe la mormântul lui Imam Reza trecând anual între 12 şi 18 milioane de turişti.
Franţa beneficiează şi ea de pe urma acestui tip de turism, principala atracţie fiind bisericile cu o bogată istorie. Astfel, la Catedrala Notre Dame din Paris ajung anual 13,65 de milioane de persoane, în timp ce Bazilica Sacré Coeur din Montmartre este vizitată de zece milioane de turişti.
Surprinzător este cazul Israelului, care reuşeşte să atragă, prin obiectivele religioase, turişti de alte credinţe. Astfel, din cele 3,2 milioane de persoane care îl vizitează, o bună parte sunt creştini.
În România, cel mai cunoscut pelerinaj este cel de la Iaşi, de la moaştele Sfintei Prascheva. Anul trecut, sărbătoarea închinată Sfintei a atras peste 10.000 de oameni la Mitropolie.
Cozile formate la moaştele Sfintei Parascheva s-au întins întins pe mai mult de doi kilometri, iar pelerinii au stat la coadă şi câte zece ore.
Bulgarii apelează la Sfântul Ioan Botezătorul pentru a le învia economia
Arheologii şi clericii din Bulgaria sunt convinşi că au dezgropat moaştele Sfântului Ioan Botezătorul pe locul unei mănăstiri din secolul al IV-lea, pe Insula Sf. Ivan din apropierea ţărmului bulgar al Mării Negre. Această descoperire ar putea face minuni pentru economia şi turismul ţării, scrie Wall Street Journal în ediţia electronică de astăzi.
"Guvernul Bulgariei se uită la descoperire ca la o mântuire de ordin financiar", notează ziariştii.
Moaştele, adică un fragment de craniu şi un dinte, au fost descoperite luna trecută. Ele erau îngropate într-un mică urnă inscripţionată cu numele sfântului Ioan Botezătorul şi cu data sa de naştere. Biserica Ortodoxă Bulgară a recunoscut deja autenticitatea acestor moaşte.
Oficialii din această ţară atinsă de recesiune cred că descoperirea va da un avânt impotant turismului, atrăgând pelerinaje din alte ţări creştin-ortodoxe, mai scriu jurnaliştii de la Wall Street Journal.
Autorităţile au alocat deja zeci de milioane de euro către pregătirea zonei pentru vizitatori. Constructorii lucrează la extinderea portului şi la amenajarea unei noi parcări, ghidurile turistice sunt rescrise, iar pe drumuri au apărut noi semne şi indicatoare care ajută turiştii să găsească moaştele.
"Nu sunt un om religios, dar aceste moaşte joacă în prima ligă. Potenţialul pe partea de venituri este clar", a declarat pentru Wall Street Journal ministrul bulgar al Finanţelor, Simeon Djankov, ateu convins.
Arheologul care a fãcut descoperirea, Kazimir Popkonstantinov, este văzut acum ca un erou naţional şi susţine de asemenea vehement autenticitatea moaştelor.
Totuşi, unii experţi sunt însă sceptici în această privinţă, cât şi în ceea ce priveşte potenţialul economic al descoperirii.
Michael Hesemann, istoric care ajută Vaticanul să evalueze vechimea relicvelor religioase, spune că moaştele "par să fie autentice", dar consideră că nu au acelaşi "potenţial de box office" precum alte descoperiri din lumea creştină.
Pelerinajul a început
În tot acest timp însă, vizitatorii au început deja să "invadeze" mica insulă bulgară, unde moaştele sunt acum expuse temporar într-un cufăr de argint donat de premierul de la Sofia. Sute de credincioşi stau disciplinaţi la coadă pentru o şansă de a vedea moaştele, şoptind rugăciuni şi închinându-se.
Biserica de pe insulă este vizitată zilnic de peste 3.000 de persoane, faţă de 100 înainte de descoperire, iar reprezentanţii lăcaşului de cult spun că vând lumânări într-o zi cât într-un an înainte şi au fost nevoiţi să comande încă două tone pentru a face faţă cererii.