Oportunităţi pe traseul Coridorului IV: halele industriale

Traseul Coridorului IV paneuropean, care va lega Constanţa de Nădlac, trecând prin Bucureşti, Piteşti, Sibiu, Orăştie, Deva, Lugoj, Timişoara şi Arad, a început să tenteze deja investitorii

Traseul Coridorului IV paneuropean, care va lega Constanţa de Nădlac, trecând prin Bucureşti, Piteşti, Sibiu, Orăştie, Deva, Lugoj, Timişoara şi Arad, a început să tenteze deja investitorii imobiliari. Deşi mai sunt cel puţin şase ani până la finalizarea autostrăzilor şi a variantelor ocolitoare ale oraşelor de pe această rută, un segment de afaceri se anunţă rentabil: spaţiile industriale. ţinta imediată sunt oraşele mari, iar în oraşele mai mici investiţiile vor ajunge după 2008.
Mutarea halelor de producţie şi a depozitelor în afara oraşelor a început încet-încet, în urmă cu câţiva ani. Avantajul este clar în favoarea celor care fac astfel de afaceri la periferiile localităţilor, dacă oraşul respectiv este bine conectat la infrastructura naţională şi chiar paneuropeană. Containerele cu marfă, aduse tocmai de la Berlin, spre exemplu, pe viitoarea rută paneuropeană, vor fi descărcate imediat şi cu cheltuieli mult mai mici, într-un asemenea spaţiu de depozitare adiacent autostrăzii.
Deja se văd semnele expansiunii
"Toate oraşele de pe traseul Coridorului IV ne tentează pentru dezvoltarea de spaţii logistice, datorită potenţialului de afaceri foarte mare al acestei rute paneuropene", a declarat, pentru Adevărul, Muler Onofrei, Market Officer România în cadrul ProLogis. Compania este unul dintre principalii developeri şi investitori internaţionali în spaţii de depozitare de calitate.
Pentru început, investiţiile au "atacat" zona de vest a Capitalei, lângă Autostrada Bucureşti-Piteşti, unde a început dezvoltarea ProLogis Bucharest Park. Proiectul va însuma, la finalizare, peste 150.000 mp de spaţii de depozitare şi distribuţie. Al doilea oraş de pe traseul Coridorului IV în care se anunţă asemenea investiţii este Timişoara. Muler Onofrei spune că extinderea afacerilor în această zonă se va face anul viitor. "Strategia de dezvoltare o facem ţinând cont de analizele de piaţă", adaugă Onofrei. Or, Timişoara beneficiază de o poziţie privilegiată apropierea de graniţele Uniunii Europene , atrăgând astfel investiţii masive în oraşul de pe Bega. Numai anul trecut, pe piaţa locală au fost livraţi aproximativ 15.000 mp de spaţii industriale. De altfel, specialiştii sunt de părere că, în următorii doi ani, viitoarea şosea de centură a Timişoarei va reprezenta o zonă "fierbinte" pentru investiţiile de acest tip.
"Majoritatea terenurilor din jurul Timişoarei, pe o rază de şapte kilometri, au fost cumpărate în urmă cu ceva vreme", ne-a declarat Teodor Tuducan, directorul companiei imobiliare Apollini. Aşa că cine vrea să facă afaceri aici ori şi-a achiziţionat din timp terenul necesar, ori va plăti un preţ mai mare, după 2007. Singura problemă ar fi lipsa forţei de muncă în toate ramurile industriei. "Se dezvoltă spaţii de depozitare, dar producţia nu se poate face fără personal. În acest moment, piaţa muncii din Timişoara suferă acut din această cauză şi nu se întrevede o soluţie pentru următorii doi ani", explică Teodor Tuducan. Din acest motiv, el crede că proiectele anunţate de diferiţi investitori ar putea să sufere întârzieri ori chiar să nu aibă succesul scontat.
La Constanţa e interes pentru terenurile agricole
Oraş industrial tradiţional, Piteştiul nu beneficiază de dezvoltări industriale pe suprafeţe întinse. Muler Onofrei spune că ProLogis va investi aici în spaţii logistice peste doi ani.
Extinderea se va face şi în alte oraşe de pe traseul Coridorului IV, cum este cazul Sibiului şi al Aradului. În schimb, Constanţa nu reprezintă un punct de interes pentru companie. Asta nu înseamnă că oraşul de la malul Mării Negre nu va atrage investiţiile imobiliare de pe segmentul comercial şi industrial, mai ales că aici se află capătul viitoarei rute paneuropene. Dezvoltarea industriei portuare face ca principalele spaţii de depozitare să fie concentrate în jurul Portului Constanţa. Or, tocmai în apropierea portului, în zona de containere, se va termina şi cea de-a doua centură a oraşului.
Ioan Ududec, preşedintele Uniunii Naţionale Imobiliare (UNIM), filiala Constanţa, ne-a declarat că terenurile agricole situate în vecinătatea acestei căi au fost deja cumpărate în urmă cu ceva vreme de cei care au intuit potenţialul de dezvoltare al zonei. Suprafeţele vor fi fructificate după ce developerii de spaţii industriale şi comerciale îşi vor anunţa intenţia de a investi în această zonă.

Plasamente bune, la intrările în oraşe
"Terenurile amplasate lângă punctele de acces în oraşe sau în vecinătatea şoselelor de centură vor prezenta, în viitor, oportunităţi de dezvoltare", a declarat Radu Lucianu, managing partner în cadrul companiei Eurisko. Nu orice teren permite însă demararea imediată a lucrărilor de construcţie. "Chiar dacă certificatul de urbanism atestă posibilitatea construirii, pot să intervină probleme, cum sunt reţelele subterane sau insuficienţa spaţiilor de circulaţie. Numai în momentul în care investitorul obţine şi aceste avize, se poate emite autorizaţia de construire", ne-a declarat Daniel Mitarcu, consultant senior în cadrul companiei DTZ Echinox.