Deficitele comerciale, judeţ cu judeţ

Anul trecut, cele mai harnice judeţe din punctul de vedere al comerţului exterior au fost şi cele care sunt mai puternic industrializate, arată o analiză a companiei de consultanţă Golden Mind&Spirit.

Bucureştiul, Ilfovul, Timişul, Clujul, Constanţa, Prahova, dar şi Argeşul sau Bihorul au avut exporturi şi importuri de ordinul miliardelor de euro. La polul opus, cu cea mai slabă activitate de comerţ exterior (sub 100 de milioane de euro) se regăsesc judeţe cu un grad de industrializare mai redus, cum ar fi Gorj sau Mehedinţi.

Judeţele cu cel mai mare deficit comercial extern

Cele mai recente date centralizate de Institutul Naţional de Statistică arată că în primele zece luni din 2011 cele mai multe judeţe cu deficit comercial extern se regăseau în Moldova şi în centrul ţării, ca şi în zonele de graniţă.

Iată ce se mai vede pe harta comerţului exterior al României, întocmită de Golden Mind&Spirit:

- Cele mai mari excedente comerciale – situaţii favorabile în care exporturile depăşesc importurile – se regăseşte în Argeş, cu un plus de peste 1,2 miliarde de euro, Olt (+523 milioane de euro) şi Timiş (+342 miliarde de euro);

- Cel mai mic excedent comercial a fost înregistrat în Gorj, cu 4,3 milioane de euro;

- Cele mai mari deficite comerciale – situaţii nefavorabile în care importurile depăşesc exporturile – se întâlnesc în Bucureşti, cu un decalaj de peste 7 miliarde de euro, Ilfov (aproape două miliarde de euro)  şi Constanţa (828 de milioane de euro);

- Cel mai mic deficit comercial a fost înregistrat în Cluj, cu doar 7,5 milioane de euro;

- Cele mai mari exporturi au fost livrate din Bucureşti (6,2 miliarde de euro), Argeş (3,7 miliarde de euro), Constanţa (1,9 miliarde de euro), Bihor (1,8 miliarde de euro) şi Braşov (1,5 miliarde de euro)

- Cele mai mici exporturi au fost trimise din Gorj (sub 50 de milioane de euro);

- Cele mai voluminoase importuri au fost aduse în Bucureşti (13 miliarde de euro), Ilfov (3 miliarde de euro), Constanţa (2,7 miliarde de euro) şi Cluj (1,8 miliarde de euro)

- Cele mai mici importuri au fost consemnate în Gorj (45,2 milioane de euro).

Experţii Golden Mind&Spirit atrag atenţia asupra efectelor negative ale importurilor excesive care duc la scăderea producţiei autohtone, aşadar implicit la şomaj şi la consecinţe sociale şi economice nedorite.

Încurajarea exporturilor este o necesitate în acest moment în care există riscul reintrării în recesiune, iar motorul pe care l-ar constitui pentru economia românească creşterea exporturilor nu poate fi înlocuit de nicio altă măsură.

Soluţii pentru încurajarea exporturilor

Două din soluţiile propuse de experţii Golden Mind&Spirit pentru încurajarea exporturilor sunt capitalizarea urgentă a Eximbank cu un miliard de euro pentru lansarea unor linii de creditare în vederea sprijinirii companiilor exportatoare pentru ca acestea să-şi poată susţine activitatea între efectuarea comenzii şi încasarea de plăţi.

O altă măsură utilă ar fi încurajarea exporturilor în cazul IMM –urilor prin relaxare fiscală. Dacă orice IMM care exportă o marfă produsă în România ar avea reduse la jumatate taxele şi impozitele aferente activităţii respective, accentul s-ar muta de pe importuri pe exporturi, potrivit calculelor Golden Mind&Spirit.