Bucureştenii pierd anual peste 570 milioane de euro

de transport, interval de timp care ar putea fi tradus în bani. În bani, cele două ore pe zi, în care fiecare dintre noi ar putea presta un serviciu plătit, echivalează, în medie, 10 RON,

de transport, interval de timp care ar putea fi tradus în bani. În bani, cele două ore pe zi, în care fiecare dintre noi ar putea presta un serviciu plătit, echivalează, în medie, 10 RON, astfel încât un salariat ajunge să piardă anual 2.520 RON. Suma a fost calculată la un salariu mediu net de 835 RON/lună, câştigat în 21 de zile lucrătoare şi la un program de 8h/zi.
Astfel, dacă luăm în calcul şi pe cei aproximativ 800.000 de angajaţi existenţi în Bucureşti, rezultă că numai în această zonă, anual, se pierde suma colosală de 576 milioane de euro, din cauza aglomerării tot mai accentuate a traficului. Efectele sunt în lanţ, afectate fiind şi veniturile firmelor de taximetrie, dar şi ale celor de distribuţie. Cele mai câştigate de pe urma timpului pierdut pe străzile Capitalei par a fi, de departe, staţiile radio, pentru care o reclamă în orele de prime-time, respectiv 7.00 a.m-11.00 a.m, valorează între 70 şi 430 de euro. La asta se adaugă şi cota de audienţă, radioul fiind una dintre constantele mersului cu autoturismul. Dacă în urmă cu câţiva ani o firmă de distribuţie de produse alimentare avea nevoie de 10 maşini pentru a repartiza marfă la peste 100 de magazine din Capitală, astăzi, pentru acelaşi număr de magazine, firma a fost nevoită să-şi dubleze numărul maşinilor. "Traficul este infernal. Am fost nevoiţi să investim sume importante în achiziţionarea de noi autoturisme pentru a face faţă magazinelor cu care lucrăm", se plânge Ionuţ Marcu, patronul unei firme de distribuţie. "Concret, din cauza traficului, profitul meu a scăzut în doi ani cu aproape 100 milioane de lei", ne-a declarat Marcu.
Pierderile se menţin şi la nivelul firmelor de taximetrie. La ore de vârf, străzi precum ştefan cel Mare, Calea Victoriei, Bulevardul Magheru sau Splaiul Unirii nu sunt altceva decât nişte parcări imense. Maşinile înaintează în trafic cu viteze foarte mici. Taximetrele nu mai sunt de mult o soluţie pentru cineva care este în criză de timp. "Dacă mă ocupă cineva pe la 10 a.m. şi vrea să ajungă la Piaţa Romană, n-am cum să fac mai puţin de jumătate de oră", explică un taximetrist. "Înainte aveam clienţii mei permanenţi. Acum, cei care mergeau zi de zi cu mine pe un anumit traseu circulă cu metroul. E mai comod, mai rapid şi mult mai ieftin. Dacă am pierdut 10 clienţi, asta înseamnă aproape 100 de RON zilnic", a conchis taximetristul.

Viteza medie În bucureşti - 25-30 km/h
Dezvoltarea perpetuă a parcului auto a determinat reducerea capacităţii de circulaţie cu circa 30%-40%, din cauza fenomenului de parcare pe partea carosabilă sau, mai simplu, din cauza lipsei locurilor de parcare. "Potrivit unui studiu de circulaţie, în cadrul căruia au fost analizate 10 trasee cu lungimea cuprinsă între 10-20 km, a rezultat că viteza medie de ciculaţie pe străzile care fac parte din reţeaua majoră a Capitalei este de 25-30 km/h. Efectul este că s-a redus fluenţa şi, implicit, viteza de deplasare cu circa 30%-40%", ne-a declarat Gheorghe Udrişte, director executiv în cadrul Direcţiei Transporturi, Drumuri şi Sistematizarea Circulaţiei, din cadrul Primăriei Bucureşti.

Parcul auto din 2000 a crescut cu 31,1%
Scăderea fluenţei traficului rutier se datorează în mare măsură dezvoltării perpetue a parcului auto. "Din 2000 şi până în prezent, parcul auto a crescut cu 31,1%. Dacă înainte traficul înregistra valori maxime în intervalele orare 8.00-9.00 a.m. şi 15.00-17.00 a.m., în prezent, traficul este aglomerat pe întreaga durată a zilei, respectiv 7.00 a.m.-19.00 p.m.", ne-a declarat Marin Motoc, şeful brigăzii de poliţie rutieră a Municipiului Bucureşti. Potrivit acestuia, din cele 924.764 de vehicule înmatriculate în Capitală, peste 100.000 circulă zilnic în zona centrală, la care se mai adaugă şi autovehiculele care tranzitează oraşul. La asta se adaugă şi semafoarele defecte, gropile şi gurile de canal neacoperite, dar şi lipsa indicatoarelor şi a marcajelor. În plus, potrivit lui Udrişte, configuraţia reţelei stradale şi amplasarea centrelor de interes sunt elemente care au determinat ca zona centrală să fie cea mai aglomerată, atât din punct de vedere al fluxurilor de circulaţie auto, cât şi al celor pietonale.