AFP: Împrumutul FMI a salvat România, dar nu a reformat economia

România a obţinut în primăvara anului 2009, cu mult înaintea Greciei, un ajutor crucial de la FMI şi UE pentru a depăşi criza economică. Analiştii afirmă, un an mai târziu, că România a evitat ce era mai rău, dar nu a profitat pentru a-şi reforma economia, comentează AFP într-un material publicat astăzi.

"România avea nevoie de bani de la FMI şi UE, altfel,confruntat cu o criză de lichiditate, sistemul său financiar risca falimentul", a declarat pentru AFP economistul Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe.

El a adăugat că încasările au scăzut însă pe fondul unei recesiuni mai severe decât se anticipase, "în timp ce irosirea resurselor publice a continuat".

După zece ani de creştere puternică, România a intrat în recesiune în 2009, când Produsul Intern Brut (PIB) a scăzut cu 7,1%. În 2010, după un scenariu optimist vizând o creştere de 1,3 la sută, previziunile au fost revizuite în jos, iar analiştii şi autorităţile nu au exclus o continuare a recesiunii.

"Guvernul a câştigat timp, dar problemele nu au fost rezolvate, iar reformele trebuiau să fie puse în aplicare", a mai spus Dăianu.

Prea mulţi angajaţi la stat

În schimbul împrumutului de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE şi Banca Mondială, Bucureştiul s-a angajat să reducă aparatul birocratic deja supradimensionat şi să reducă astfel deficitul bugetar de la 7,2% în 2009 la 5,9% în 2010.

După un an, însă, sectorul public pare să fie intact, numărul angajaţilor scâzând uşor, în timp ce sindicatele se opun eforturilor guvernului de a elimina bonusurile şi primele, care ajung uneori să dubleze salariile.

Confruntat cu posibilitatea unei noi îngheţări a împrumuturilor internaţionale, după cea din octombrie 2009, autorităţile de la Bucureştiul anunţau joi un pachet de măsuri drastice de austeritate, inclusiv scăderea cu 25% a salariilor din sectorul public şi cu 15% a pensiilor şi somajului.

Două zile mai târziu, FMI încă nu indicase dacă apreciază aceste măsuri drept suficiente pentru a acorda noua tranşă.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a afirmat că "acordul cu FMI şi-a atins parţial scopul", evitând rupturile majore, devalorizarea monedei sau incapacitatea de a plăti salariile.

Totuşi, "ajustarea din sectorul privat nu a fost urmată de o abordare similară în sectorul public, care are aproximativ 1,4 milioane de angajaţi la o populaţie totală de 21,5 milioane", a adăugat Isărescu.

Guvernul a folosit banii de la FMI pentru a cumpăra pacea socială

Economistul Doru Lionăchescu de la Capital Partner afirmă că România a luat împrumutul de la FMI pentru a folosi banii pentru infrastructură, pentru a compensa scăderea din sectorul privat, "dar, făcând azi bilanţul, am descoperit că cea mai mare parte a fondurilor a mers la plata salariilor şi a alocaţiilor sociale".

"Banii FMI au servit la cumpărarea păcii sociale. Ceea ce nu a făcut decât să amâne deznodământul care ar putea fi o reducere a cheltuielilor publice", a adăugat el.

Analistul consideră că speranţele guvernului de a ieşi din criză prin recuperarea economică a UE s-au dovedit "o iluzie".

În schimb, Andreea Paul, consilier economic al premierului Boc, asigură că reformele au fost realizate, însă "efectele vor fi vizibile numai pe termen mediu şi lung".

"Este nevoie de un curaj nebun pentru a lansa astfel de măsuri. Va fi o pierdere uriaşă de voturi pentru PDL", a spus ea.