"Găuri" de sute de mii de euro, pe zi, în şoseaua de centură a Piteştiului

Pentru că lucrările au fost suspendate în instanţă, din cauza unui litigiu imobiliar, firma constructoare, Astaldi Spa, primeşte, în conformitate cu reglementările internaţionale,

Pentru că lucrările au fost suspendate în instanţă, din cauza unui litigiu imobiliar, firma constructoare, Astaldi Spa, primeşte, în conformitate cu reglementările internaţionale, despăgubiri de milioane de euro

Peste şapte milioane de euro a pierdut, până acum, statul român în contractul de construire a şoselei de centură a municipiului Piteşti. Firma italiană Astaldi Spa încasează aceşti bani din postura de spectator. Pentru că terenul cumpărat de stat este revendicat, lucrările la şoseaua de centură au fost suspendate de o instanţă judecătorească. Şi pentru că firmei constructoare nu i se asigură posibilitatea derulării contractului, statul român plăteşte, conform contractului, penalizări de întârziere.

Nodul gordian al afacerii care a blocat un proiect naţional se află, după primele indicii, la Primăria Bradu, judeţul Argeş. Comisia Locală de Fond Funciar a emis mai multe adeverinţe şi procese-verbale de punere în posesie pentru acelaşi teren, la date diferite.

Mai mult, în etapa premergătoare cumpărării terenului de către stat, în baza Legii nr. 33/1994 privind exproprierea, Primăria Bradu a emis lista cu proprietarii "afectaţi de construirea şoselei de centură a municipiului Piteşti.

Ei bine, de la aceşti proprietari, CNADNR a cumpărat, bucată cu bucată, cei 20.000 de metri pătraţi. Trecem peste faptul că toţi aceşti proprietari sunt rude de diferite grade cu primarul, secretara, şoferul şi alţi angajaţi ai Primăriei Bradu.

Să spunem că este coincidenţă. Problema cea mare constă în faptul că, după ce CNADNR a cumpărat terenurile şi firma constructoare a demarat lucrările, tot terenul de 20.000 de metri pătraţi a fost revendicat de un alt proprietar. Mai mult, noul proprietar are câştig de cauză şi în instanţă. Lucrările sunt suspendate, iar totalul banilor pierduţi creşte de pe o zi pe alta.

"Auzisem că o să treacă autostrada pe-acolo"

La Primăria Bradu, prezenţa edililor este în funcţie de cine îi caută. La telefon nu este nimeni de găsit. La poarta primăriei ni se spune că nu am nimerit la o oră potrivită. Revenim cu telefoane. Degeaba! "Domnul primar e pe teren, iar doamna secretară este la prefectură", ni se spunea ieri. În această situaţie încercăm să dăm de proprietarul care a reuşit suspendarea lucrărilor.

Mihai Petria. Nu are nicio reţinere. "Eu, iniţial, am vrut să cumpăr 1.000 de metri, să fac un parc de maşini second-hand. Cel care vindea terenul mi-a spus că ar vrea să vândă tot, că are 20.000 de metri. Până la urmă am cumpărat tot terenul, pentru că vânzătorul mi-a oferit un preţ foarte bun. Asta se întâmpla în 2003. Auzisem că o să treacă autostrada pe-acolo, zic: Trebuie să mă <> şi pe mine pe undeva.

Am zis că n-am cum să pierd, poate fac ceva mai mare - un restaurant, un motel - şi dacă nu, îl împart în loturi de 1.000 şi îl vând bucată cu bucată. Asta a fost ideea. Terenul a fost liber, am întocmit toate actele în regulă, fără nicio problemă. A trecut un timp în care n-am făcut nimic pe terenul respectiv, l-am lăsat pe fostul proprietar să cultive grâu", povesteşte Petria.

Plângere penală pentru fals

"La un moment dat, în vara anului 2004, când veneam de la Bucureşti, i-am văzut pe unii cu nişte excavatoare lucrând pe terenul meu. Îi întreb: Ce căutaţi aici? <> , mi-au răspuns. Zic: Mă, sunteţi nebuni, ce autostradă pe terenul meu?. Oamenii erau muncitori, nu ştiau mare lucru, aşa că m-am dus la Astaldi.

Le-am arătat cartea funciară. Vreau să precizez că fostul proprietar, cel de la care am cumpărat terenul, făcuse cartea funciară încă din anul 2000. S-au uitat pe planurile lor - nu apărea că eu sunt proprietar. Directorul respectiv de la Astaldi, cu care am vorbit atunci, mi-a arătat că în actele lor apăreau alţii ca proprietari, care fuseseră expropriaţi: Balea, Grigore…

De fapt au fost patru persoane puse în posesie, care apoi au vândut la alte două persoane, acestea vânzând ulterior CNADNR. Beneficiarii sunt socrul secretarei primăriei şi tatăl primarului din Bradu - evident, băgaţi la înaintare.

Culmea e că cei patru au fost <<împroprietăriţi>> cum s-a auzit că pe acolo o să treacă autostrada de centură. Aşa că am început acţiunea în instanţă. Pe ei nu îi interesa, lucrau, şi au tras de proces mult timp. În cele din urmă am obţinut o decizie a instanţei, pusă în executare, să oprească lucrările. Iar doamnei Balea i-am făcut plângere penală pentru fals", ne-a declarat Petria. El afirmă că niciun director de la CNADNR nu a încercat o soluţie amiabilă: "Nu vreau să mă pricopsesc, să profit de situaţia asta. Eu aş fi de acord să plătească preţul pieţei şi le dau terenul", ne-a mai spus Mihai Petria.

"Instanţa din Piteşti este de toată jena!"

Noul director juridic al CNADNR, Alin Goga, priveşte acest caz ca pe unul demn de analele justiţiei române. "Sunt blocat într-o situaţie care este absolut jenantă pentru CNADNR, dar mai ales pentru justiţie, care a dat sentinţe prin care m-a obligat să stopez nişte lucrări naţionale şi să plătesc despăgubiri de sute de mii de euro pe zi. Mă refer la instanţa din Piteşti.

Cazul domnului Mihai Petria este revoltător. A chemat în judecată CNADNR, având ca obiect lăsarea în deplină proprietate şi posesie a terenului la care faceţi referire.

Deşi i-a fost respinsă cererea de către Tribunalul Piteşti, pentru lipsa calităţii sale procesuale active, acesta a cerut o ordonanţă prezidenţială care, culmea, i-a fost admisă de către Judecătoria Piteşti, care în 2006 a admis cererea petentului şi a dispus sistarea lucrărilor efectuate de CNADNR până la finalizarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii de revendicare imobiliară.

Repet, acest om nu are nicio calitate, fapt recunoscut chiar de tribunal. Însă această lucrare trenează cu complicitatea instanţelor locale, CNADNR fiind obligată, de un an de zile aproape, să plătească despăgubiri constructorului de 400.000 RON pe zi, adică peste 100.000 de euro. Cred că până acum s-au strâns despăgubiri de aproape şapte milioane de euro. Vă rog să ţineţi cont de faptul că CNADNR a fost chemat în judecată, deşi nu este proprietar al acestui teren. CNADNR a cumpărat în numele statului român", explică Alin Goga.

Întrebat în baza căror reglementări constructorul primeşte asemenea despăgubiri şi de ce, directorul juridic al CNADNR spune că se acţionează în baza reglementărilor Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi (FIDIC). "Regulile FIDIC mă obligă în această situaţie să îi acord constructorului extensie de timp, despăgubiri… Este un caz strigător la cer!", susţine Alin Goga.

Doar o treime din lucrarea începută în 2002 s-a finalizat

Şoseaua de centură a Piteştiului este finanţată cu 60 milioane de euro din fonduri ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Programul, început în 2002 sub titulatura "Dezvoltare instituţională - centura Piteşti", consemnează acum că lucrările sunt finalizate doar în proporţie de 34%, se arată într-un raport privind starea infrastructurii româneşti, prezentat ieri de conducerea Societăţii Academice Române (SAR).

Pe lângă această situaţie - să-i spunem punctuală, raportul arată ce întârzieri s-au înregistrat în executarea marilor proiecte de infrastructură. Numai la categoria "drumuri" sunt semnalate decalaje de câţiva ani faţă de termenele scadente, în cele mai multe dintre cazuri lucrările fiind finalizate doar în proporţii de maximum 30%.

Câteva exemple, semnalate în raportul SAR: n pentru Centura Constanţa (145 milioane de euro, de la BERD) abia s-a semnat contractul de consultanţă şi fezabilitate; n pentru centurile oraşelor Braşov, Reghin, Mediaş, Târgu Mureş şi Bacău (în total 225 milioane de euro), închiderea proiectelor e prevăzută pentru 2010, dar până în prezent nu s-a demarat nicio lucrare, fiind cheltuiţi doar 1% din bani; n pentru alte memorandumuri de finanţare (în total, 687 milioane de euro din surse ISPA) au fost executate doar 305 din lucrările prevăzute; n pentru modernizarea drumului Timişoara - Lugoj şi realizarea Centurii Timişoara (82 milioane de euro din surse atrase de la o bancă japoneză), lucrările continuă să întârzie din cauza performanţelor slabe ale constructorului; n diverse programe de modernizare, finanţate din surse ale Băncii Europene de Investiţii cu aproape un miliard de euro, au întârzieri de peste doi ani, lucrările fiind executate în proporţie de 20%. În unele cazuri, cu toate că derularea programelor a început în 2002, primii paşi s-au făcut - prin semnarea unor contracte - abia anul trecut. (Dan Străuţ)

CSM, sesizat în cazul judecătorului care a suspendat lucrarea

Cazul şoselei de centură a municipiului Piteşti este unul care ridică numeroase semne de întrebare. În primul rând, este ciudat faptul că, deşi milioane de euro s-au pierdut de statul român, dosarul nu a intrat în atenţia DNA. Interesantă este şi atitudinea instanţei piteştene, care a dispus suspendarea lucrărilor, nu neapărat prin decizia sa, ci mai ales prin termenele foarte lungi date într-un proces exorbitant de scump pentru statul român. De altfel, directorul juridic al CNADNR ne-a anunţat că a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii faţă de modul în care a judecat magistratul care a dispus sistarea lucrărilor.



Periculoase Scumpe Dubioase