Noi standarde pentru gradele academice. Cum încearcă Ministerul Educaţiei să pună stavilă inflaţiei de doctorate

Noile  standarde pentru cadrele universitare vor intra în vigoare în anul universitar 2017-2018 FOTO Wiki

Din anul universitar 2017-2018, lectorii şi conferenţiarii vor putea  fi conducători de doctorat. Abia după ce vor primi acest drept, aceştia vor putea deveni şi profesori universitari, potrivit unui act normativ aprobat de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru. Totodată, pentru a creşte în grad, universitarii vor avea opţiuni limitate de edituri la care să îşi publice cărţile.

Cadrele didactice din învăţământul universitar vor avea de anul viitor o listă limitată de edituri internaţionale la care vor putea publica volumele necesare pentru a-şi mări gradul academic. La fel, un tânăr care vrea să acceadă la funcţia de profesor universitar trebuie mai întâi să câştige dreptul a de a conduce doctorate. Asta, după ce ministrul Educaţiei Naţionale, Mircea Dumitru, a aprobat, săptămâna trecută, prin ordin de ministru, noi standarde minimale pentru accesul la titlurile şi funcţiile academice.

Noile standarde sunt rezultatul unei consultări publice, pe baza propunerilor elaborate de Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Concret, CNATDCU a stabilit o serie de definiţii, condiţii şi proceduri prin care, afirmă reprezentanţii instituţiei, creşte exigenţa faţă de editurile unde universitarii îşi publică lucrările, dar şi faţă de conferinţele acceptate la punctaj în demersul obţinerii gradelor profesionale şi a titlurilor didactice.

Potrivit vicepreşedintelui CNATDCU, Mircea Dan Bob, standardele erau depăşite, neclar formulate şi existau o serie de fraude în felul în care ele au fost raportate ca fiind îndeplinite. Astfel, explică profesorul, mulţi universitari aveau acces la grade academice mai mari pe baza fraudelor.

„La noi, la Ştiinţe Juridice, dar şi la alte comisii, standardele erau rizibile de-a dreptul. Nu erau suficient de clare încât să asigure o abordare calitativă, ci mai degrabă una cantitativă. De exemplu, legat de publicarea în reviste cotate ISI (reviste pentru care se calculează numărul de citări într-un raport numit Journal Citation Reports, n.r.), nu numai la noi, ci şi la nivel internaţional, s-a constat că revistele acestea se fraudează la nivelul citărilor. Autorii se citau între ei, era o adevărată cooperativă, iar toată lumea era fericită. Atunci s-a dorit regândirea standardelor. În al doilea rând, au fost edituri internaţionale la care pur şi simplu trimiteai electronic manuscrisul, după aşa-zisă analiză peer review, care, de fapt,  nu exista şi nici nu publicau manuscrisul, ci trimiteau un document PDF pus în pagină şi apăreai la ei că ai publicat cartea. Editura Lambert este cel mai cunoscut şi evident exemplu. A ieşit un scandal-monstru la nivel internaţional. Şi de la noi au publicat acolo o serie de cadre didactice universitare“, a explicat Mircea Bob, care este şi preşedintele Comisiei Juridice din cadrul CNATDCU.

Conferinţe internaţionale doar pe hârtie

Vicepreşedintele CNATDCU subliniază că foarte mulţi candidaţi la un grad mai mare academic participau - şi primeau puncte la dosar pentru asta - la conferinţe internaţionale în care nici tematica, nici limba nu erau de circulaţie internaţională.

„La nivel internaţional, se organizează peste tot în lume conferinţe-mamut pe toate domeniile ştiinţelor, dar de fapt sunt nişte societăţi hiperprofitabile care percep o taxă pornind de la 170 până la 500 de euro şi organizează o întâlnire care nu are nicio valoare. O făceai, să zicem, la Calafat, puneai pe listă vreo doi bulgari şi trei sârbi care poate nici nu veneau, care poate trimiteau şi volumul şi ziceai că este conferinţă internaţională. Aşa ceva nu este conferinţă internaţională.  Ideea centrală a fost să definim ce înseamnă conferinţă internaţională, ce înseamnă editură prestigioasă, etc.  Conferinţa internaţională nu este unde pot vorbi româneşte. Aşa că am specificat că pentru a fi conferinţă de presă trebuie să se vorbească în limbă de circulaţie internaţională, având o tematică ştiinţifică de interes internaţional şi cu un comitet internaţional de selecţie a comunicărilor“, a mai spus Bob.

Vor lua gradele, doar oamenii care au bani

Profesorul universitar Marius Văcărelu, din cadrul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, suţine că totul a devenit o afacere în ultimii ani, iar universitarii vor avea acces la titlul de profesor doar dacă vor avea şi bani pentru conferinţe.

„În ultiimii ani , la nivel global, conferinţele, editurile au devenit o afacere. Dacă poţi plăti o taxă de 200-300 de euro şi scoţi o carte, clar că nu mai contează criteriul calităţii. Ţin minte că am fost acceptat la o conferinţă foarte mare, doar că taxele de participare, cazare erau peste 2500 de euro. Nu aveam cum să mă duc la ea. E o fundătură de tip financiar, cine are bani, va putea să îşi facă gradele, cine nu, va rămâne la un anumit nivel”“, a spus Văcărelu.

Mai întâi conducător de doctorat şi apoi profesor

Unul dintre criteriile pentru a deveni profesori este de a câştiga dreptul de a conduce  lucrări de doctorat.

„Este firesc să se întâmple aşa, promovarea la calitatea de profesor să se facă ulterior unei abilitări. Aşa se întâmplă în universităţile de pe toată suprafaţa Pământului. Nu poţi ajunge profesor universitar fără abilitare. Nu poţi ajunge profesor fără să ai conducere de doctorat, în timp ce unul tânăr are leafa pe jumătate şi treabă de două ori mai mult. Un profesor trebuie să aibă şi conducerea de doctorat. Este lucrul cel mai important pe care îl aduce acest ordin de ministru. Aşa a fost şi până în 2012“, a explicat vicepreşedintele CNATDCU Marius Andruh.

”Este pueril”

Profesorul în Drept Marius Văcărelu crede că este naiv să credem că un conferenţiar poate fi un conducător de doctorat credibil când nici profesorii care i-au creat nu ştiu să scrie corect.

„Este destul de naivă discuţia, să dai conducere de doctorate unor tineri poate fi prea mult. Sunt profesori universitari care nu ştiu să scrie corect româneşte, cu atât mai mult unii tineri, făcuţi tot de ei.  Nu ştim la momentul acesta cum se calibrează sistemul. Să vedem câte universităţi vor mai rămâne în funcţie de curba demografică ce va restrânge numărul universităţilor din ţară.  Vor rămâne mulţi profesori fără loc de muncă. Noi ne-am făcut de râs în ultimii ani oricum. Ce înseamnă să fii profesor, doar să scrii cărţi şi să bifezi un criteriu? Numai cantitativ sau şi calitativ? Suntem puţini profesori în a doua categorie“, a comentat, pentru „Adevărul“, profesorul univeritar.

Totodată, Văcărelu este sceptic că modificările aprobate de ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, vor rămâne şi după ce va fi format noul Guvern.

„Asta a fost adoptat imediat după alegeri, deci nu e foarte clar ce va mai rămâne în următoarea legislativă, iar probabil la anul se va modifica cel puţin o dată totul“, a adăugat profesorul.