Cum îşi bate joc Ministerul Cercetării de proiectele savanţilor: a scos experţii străini şi i-a înlocuit cu metoda „copy-paste“ şi agramatisme

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cum este evaluată cercetarea din România: scoatem experţii străini, înlocuindu-i cu metoda „copy-paste“ şi agramatisme. FOTO: Facebook Ministerul Cercetării şi Inovării
Cum este evaluată cercetarea din România: scoatem experţii străini, înlocuindu-i cu metoda „copy-paste“ şi agramatisme. FOTO: Facebook Ministerul Cercetării şi Inovării

„Metoda copy-paste, comentarii agramate, conflicte de interese şi lipsă de expertiză“, aşa descriu specialiştii din domeniul cercetării modul în care s-a efectuat evaluarea propunerilor de proiecte elaborate de tinerii cercetători pentru a primi finanţare de la Ministerul Cercetării. România se află pe penultimul loc în UE la finanţarea Cercetării (0,48% din PIB), media UE fiind de 2,03%.

Concret este vorba de două programe pentru tinerii cercetători care se derulează, în paralel, sub gestionarea Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI)- instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei şi a Ministerului Cercetării.

Unul dintre aceste programe se numeşte „Proiecte de cercetare postdoctorală“. Acesta dispune un buget de 7,77 de milioane de euro, pentru care există 947 de aplicanţi. Celălalt se cheamă „Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente“, care are un buget de peste 11 milioane de euro, pentru care s-au depus 1.133 de aplicaţii.

În linii mari, procesul de evaluare se desfăşoară după cum urmează: proiectele merg la trei evaluatori independenţi şi anonimi. Ei întocmesc rapoartele pentru proiecte, după care ajung într-un panel. Aici, în baza recomandărilor evaluatorilor, se dă punctajul final.

Deşi ambele programe au ca scop sprijinirea tinerilor cercetători în a-şi desfăşura activitatea în institute de cercetare sau în programe independente, în acordarea punctajului contează mai mult percepţia evaluatorului despre CV-ul cercetătorului comparativ cu proiectul propriu-zis. „Este o aberaţie. Dacă se vrea încurajarea tinerilor pentru a face cercetare, cum se poate ca eu, care abia mi-am terminat doctoratul, să fiu evaluat mai mult în baza CV-ului decât în baza proiectului. O inepţie!“, spune unul dintre aplicanţi.

Mai exact, pentru programul dedicat postdoctoranzilor punctajul se calculează după cum urmează: 50% CV-ul academic al aplicantului, 10% CV-ul mentorului şi 40% proiectul. Cât despre programul pentru tinerele echipe, evaluarea se face ţinând cont de CV în proporţie de 55% şi 45% pentru proiect.

Comentarii generale, superficiale, agramate

Cea mai mare nemulţumire a cercetătorilor este modul neprofesionist în care s-a efectuat evaluarea. În afară de faptul că evaluatorii au făcut nişte comentarii generale, superficiale (chiar agramate), se poate observa că ei nu au expertiza necesară pentru a evalua astfel de propuneri de proiecte, susţin unii dintre aplicanţi. Una dintre cele mai evidente dovezi în acest sens este că sunt evaluatori care au dat comentarii cu <<copy-paste>> pentru proiecte diferite, pe tematici diferite.

Conf. dr, Andrei Bereschi, asist. dr. Mihai Rusu şi dr. Iovan Drehe au constatat, în urma confruntării evaluării proiectelor pe care le-au depus la competiţia „Proiecte de cercetare pentru stimularea tinerelor echipe independente”, că evaluarea a fost făcută de aceeaşi persoană, deşi era vorba de domenii diferite. Asta rezultă din faptul că „porţiuni semnificative din comentariile respectivului evaluator sunt prefabricate <<copy-paste>>. Acest lucru este evident, de pildă, la comentariul evaluativ de la capitolul buget, unde, deşi bugetele proiectate diferit corespund unor proiecte total diferite, evaluarea este, cuvânt de cuvânt, aceeaşi: <<Bugetul este supraevaluat construit, existând o slabă corespondenţă între planul de lucru, obiective şi activităţi; la capitolele mobilităţi şi achiziţii bugetul este supraevaluat>>“, atrag atenţia cercetătorii într-un articol pe contributors.ro.

„În cazul meu, evaluatorii nu ştiau ce înseamnă publicaţii de <<top 50%>>, deşi pachetul de informaţii specifică existenţa rutei complementare pentru ştiintele umaniste folosind normele CNCSIS stabilite în perioada 2011-2012. E uimitor să vezi că evaluatorii nu cunosc nici măcar regulamentul competiţiei. Cât despre restul comentariilor, de cele mai multe ori sunt generale şi vagi iar într-un caz se contrazic (planul de lucru este bine elaborat dar nu este suficient timp pentru derularea proiectului) “, a afirmat Cornel, candidat la proiectele pentru tinerele echipe.

Un alt cercetător (specializat în fenomenologie), Alexandru Bejinariu, crede că cei care i-au evaluat propunerea de proiect nu cunosc domeniul său de activitate. „Senzaţia mea este că evaluatorul (evaluatorii) nu au filosofia fenomenologică ca domeniu principal de specializare şi/sau lectura proiectului a fost una extrem de superficială şi grăbită: nu există niciun fel de trimitere la anumite elemente de metodă, teme şi concepte din proiect, deşi sunt criticate puterea de convingere a <<problemei>> şi a <<soluţiei>>, discursul metodologic care <<intră într-un impas>> (impas care nu este specificat). Inconsistenţa cu care sunt folosite diacriticele, prezenţa unor greşeli de literă şi uneori chiar şi de logică – într-un text de 11 fraze scurte – trădează iarăşi graba în care s-a făcut evaluarea“, a comentat Alexandru.

Mihai Stelian Rusu, cercetător la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu: „Am depus o aplicaţie pentru programul dedicat postdoctoranzilor. Proiectul meu este în zona Ştiinţelor Sociale. Concret, e vorba despre mişcarea legionară din România, mai cu seamă despre modul în care a fost sacralizată politica regimului legionar. În principiu, cred că am avut  parte de o evaluare corectă însă anumite punctaje date de evaluatori nu au corespuns cu comentariile lor. Mai exact, părerile acestora erau extrem de pozitive. Curios este că treaba asta nu s-a reflectat şi în punctaj, care este oferit de aceiaşi oameni până la urmă. Mai mult, comentariile primite au fost într-o limbă română agramată, cu dezacorduri între subiect şi predicat“, a conchis cercetătorul din Sibiu.

Principala cauză: eliminarea experţilor străini

O altă problemă ridicată de aplicanţi este că feedback-ul dat de evaluator a fost în limba română, deşi proiectele au fost scrise în limba engleză. Motivul pentru care au fost scrise într-o limbă de circulaţie internaţională este că cercetătorii, atunci când au depus propunerile ( în 2016), credeau că evaluarea se va face de către experţi străini. Aceştia au fost eliminaţi însă din evaluare în martie 2017 de către Şerban Valeca, ministrul Cercetării de la acea vreme.

„Proiectele au fost redactate în limba engleză, în vederea evaluării de către o comisie internaţională. Dat fiind că au fost evaluate de români, doresc ca UEFISCDI să facă dovada competenţei lingvistice a acestora (evaluatorilor), prin diplome sau atestate emise de autorităţi competente. Amintesc că, de pildă, pentru admiterea la doctorat, unde se cerea cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională, verificarea acestui lucru nu s-a făcut <<pe încredere>>, ci ne-au fost solicitate astfel de documente“, a comentat dr. Madalin Onu.

Conflict de interese: evaluatorii şi aplicanţii se cunosc între ei

De altfel, scoaterea evaluatorilor străini reprezintă una dintre principalele cauze pentru care evaluarea s-a făcut într-un mod îndoielnic. „Trebuie să ne punem nişte întrebări serioase cu privire la aceşti evaluatori dacă practică astfel de lucruri. În mod normal, instituţia care a organizat competiţia, în cazul de faţă, UEFISCDI, trebuie să facă o anchetă, iar dacă acuzaţiile se dovedesc a fi adevărate, e necesar să anuleze respectivele evaluări şi să purceadă la reluarea procesului. Asemenea probleme, într-atât de grave, nu îmi amintesc să se fi petrecut în trecut. Una dintre principalele cauze pentru această situaţie este restrângerea masivă a numărului de evaluatori prin eliminarea experţilor străini“, a declarat fostul preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare, Dragoş Ciuparu.

Acesta afirmă că scoaterea specialiştilor străini din procesul de evaluare are două efecte:1) deconectează cercetarea românească de la principalele curente internaţionale 2) face foarte greu de evitat conflictul de interese. „România are un număr foarte redus de cercetători. Este cam la o treime din numărul mediu de cercetători la mia de locuitori din UE. Cei care lucrează în acelaşi domeniu de cercetare sunt foarte puţini în România. Probabil trei, patru sau cinci. Aşadar, evaluatorii şi aplicanţii se cunosc între ei, iar împreună de multe ori aplică la proiecte internaţionale. Ori în această situaţie, este mai mult decât probabil să nu se evalueze negativ unul pe celălalt, ba din contră. Desigur există şi reversul medaliei în sensul că între doi oameni, specializaţi în acelaşi domeniu, e posibil să existe o puternică rivalitate, ceea ce iarăşi nu poate duce la o evaluare obiectivă. Totuşi, astfel de atitudini sunt umane. De aceea este nevoie de experţi internaţionali: se consideră că ei sunt obiectivi dat fiind că au interacţionat mai puţin cu cei din România. Personal, nu înţeleg de ce au fost scoşi din proces. Nu găsesc nicio logică. Nu pot spune decât atât: cine i-a scos nu şi-a mai dorit ca evaluările să fie făcute corect“, a completat Ciuparu.

Şi un membru al asociaţiei de cercetători „Ad Astra“, Mihai Miclăuş, crede că se pune problema unui conflict de interese. „ În paneluri, unde se taie şi se spânzură, sunt reprezentanţi ai institutelor care au membri aplicanţi în aceste programe. Panelurile sunt o mare nebuloasă în România pentru că nimeni nu ştie cine face parte din ele. Nu există niciun fel de transparenţă în acest sens.    

Acum să ne gândim puţin logic.Toate evaluările s-au făcut doar cu experţi naţionali. În România sunt puţin peste 90 de universităţi şi aproximativ 40 de INCD-uri (Institute Naţionale de Cercetare şi Dezvoltare), în timp ce au fost depuse mii de proiecte. Ori aceşti evaluatori sunt aleşi tot din aceste instituţii că nu au cum să cadă din cer. Este inevitabil să nu apară un conflict de interese. Suntem o comunitate prea mică ca să nu ne ştim între noi. Asta e realitatea“, a explicat cercetătorul.

„Adevărul“ a solicitat un punct de vedere şi actualului ministru al Cercetării, Lucian Georgescu, care nu a făcut decât să nege eliminarea experţilor străini. „Toţi evaluatorii străini care şi-au depus CV-urile au fost incluşi pe lista de evaluatori şi funcţionează ca atare. Cât despre cei care au aplicat pentru grant şi sunt nemulţumiţi de evaluare sunt liberi să depună contestaţie. Au acest mecanism la dispoziţie care este bine pus la punct. Până atunci nu pot oferi mai multe detalii“, a declarat ministrul Cercetării.

Pe de altă parte, într-un act adiţional semnat de reprezentanţii Ministerului Cercetării şi UEFISCDI, este prevăzut că evaluatorii sunt aleşi la nivel naţional. „Evaluatorii sunt selectaţi la nivel naţional din rândul cercetătorilor şi cadrelor didactice din România cu nivel CS1/IDTI profesor sau CSII/IDII conferenţiar“, se arată în document.

Reacţia UEFSCDI: Toleranţă 0 pentru evaluatorii care nu şi-au făcut treaba

Directorul UEFSCDI, Adrian Curaj, a declarat că are toleranţă 0 faţă de astfel de nereguli. „Pentru noi situaţia anunţată este de toleranţă 0. Vom lua nişte decizii foarte ascuţite dacă acuzaţiile se dovedesc a fi adevărate însă pentru asta trebuie mai întâi să facem verificări. Adică să vedem cum au evaluat mai exact experţii, dacă au făcut o treabă serioasă sau nu“.

„UEFSCDI a informat Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), care este coordonatorul ştiinţific al competiţiei, pentru a analiza situaţia. Procesul de evaluare a presupus validarea/selectarea experţilor evaluatori de către CNCS din platforma www.brainmap.ro, respectiv aprobarea de către MCI (Ministerul Cercetării şi Inovării) a listelor experţilor-evaluator validaţi de CNCS şi alocarea automată, prin platforma de evaluare www.uefiscdi-direct.ro, a propunerilor de proiecte declarate eligibile.

Propunerile de proiecte sunt evaluate de experţi recunoscuţi internaţional care îndeplinesc o serie de criterii de eligibilitate prezentate in pachetul de informatii“, a transmis instituţia printr-un comunicat de presă.

Cât de importante sunt aceste programe pentru tinerii cercetători

„Pentru mulţi dintre noi aceste granturi sunt foarte importante. În primul rând, pentru că ne oferă fonduri, dar şi timp pentru aprofundarea intereselor noastre de cercetare şi pentru crearea de relaţii cu cercetători din străinătate care au interese similare. În lipsa acestor fonduri, este foarte greu să găsim finanţare pentru a ne deplasa la conferinţe internaţionale sau pentru a organiza asemenea manifestări în instituţiile din care provenim. Pentru o bună parte dintre noi, ele sunt şi singura sursă de venit. Nu mi se aplică mie, dar se aplică multor altora“, spune Mihai Rusu, cercetător.

„Din punctul meu de vedere, este foarte greu să găseşti finanţare ca cercetător. A existat o perioadă, 2010-2012, în care finanţarea cercetării a cunoscut zile mai fericite, atât la nivel de finanţare naţională, cât şi din punctul de vedere al fondurilor europene. În perioada 2012-2014 nu au mai apărut competiţii la nivel naţional pentru tinerii cercetători. Din fonduri POSDRU a mai existat o singură competiţie în 2014, iar din fonduri naţionale o singură competiţie de „Proiecte de cercetare pentru stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare independente - tip TE”. De atunci, probabil în contextul mai general al slabei absorbţii de fonduri europene, nu a mai existat nici o finanţare din direcţia U.E“, a explicat şi Iovan Drehe, cercetător.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite