Problemele sistemului spaniol, vizibile în rezultatele la testele PISA
0
Sistemul spaniol de educaţie se bazează mult pe cantitatea informaţiilor primite la şcoală şi mai puţin pe aplicarea acestora în rezolvarea problemelor, ceea ce se vede în rezultatele testelor PISA, ce plasează Spania sub media europeană, arată specialiştii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).
Rezultatele PISA arată că şcolile din Spania au o autonomie redusă, însă şi aşa, majoritatea unităţilor de învăţământ nu se folosesc de autonomia pe care o au, scrie Andreas Schleicher, directorul Departamentului de Educaţie şi Competenţe din cadrul OECD.
Totuşi există şi şcoli care încearcă să schimbe această paradigmă, notează el, cum ar fi şcoala Santa Maria de la Blanca, pe care a vizitat-o recent.
"Profesorii de acolo nu se mai împotmolesc în birocraţie, ci se uită spre alte şcoli şi alţi profesori alături de care pot să facă o reţea de şcoli care aduc inovare. De asemenea, dacă ar avea încrederea că pot ajunge la rezultate foarte bune şi ar pune în practică abilităţile pe care le au, elevii ar avea vieţi împlinite, ar putea face faţă provocărilor şi s-ar putea folosi de oportunităţi", spune Schleicher.
Rezultatele PISA arată că elevii spanioli au probleme la matematică şi ştiinţe, însă cele mai mari dificultăţi se pare că le au în ceea ce priveşte abilităţile creative de rezolvare a problemelor. Situaţia aceasta apare atunci când profesorii predau conţinut mult şi nu se pune accentul pe partea practică.
"Desigur, informaţiile de conţinut sunt esenţiale, persoanele cu abilităţi specializate deţin astfel de informaţii în domeniul lor, dar succesul în educaţie nu înseamnă să-i învăţăm pe tineri să reproducă informaţiile pe care le învaţă la şcoală, ci să poată extrapola din acestea şi să aplice ceea ce ştiu într-un mod creativ", a mai spus Schleicher.
Performanţa elevilor spanioli la matematică, citire şi ştiinţe se află sub media ţărilor OECD, deşi guvernul spaniol investeşte cu 35% mai mult în Educaţie faţă de 2003. Astfel, Spania se clasează pe locul 33 dintre cele 65 de ţări OECD care au participat la clasamentul PISA 2012, arată analiza OECD pe Spania.
85% din diferenţele de performanţă la testele PISA de matematică se datorează situaţiei socio-economice din Spania, în timp ce în alte ţări, cum ar fi Italia, factorul economic influenţează 47% dintre elevi, 16% ÎN Canada sau 26% în Australia.
Legea Educaţiei din Spania se schimbă mai des ca în România
Profesorul de limba engleză Antonio Angel Martin a povestit cum arată sistemul spaniol de educaţie, care suferă la fel de multe modificări precum cel din România.
„O dată la patru-opt ani se schimbă Legea Educaţiei, de altfel, de curând s-a schimbat din nou. E rău dacă mă întrebaţi pe mine, un sistem care nu are continuitate nu are timp să producă rezultate“, a spus el.
Învăţământul obligatoriu spaniol începe la 6 ani, dar aici se opresc asemănările cu România în ceea ce priveşte structura sistemului. Spaniolii nu au gimnaziu, în schimb au o şcoală primară (Educación Primaria), care ţine până la vârsta de 12 ani, urmează şcoala secundară obligatorie (Educación Secundaria Obligatoria), care durează patru ani (de la vârsta de 12 până la 16 ani). La 16 ani se termină învăţământul obligatoriu, iar elevii mai parcurg încă doi ani de şcoală, la sfârşitul cărora dau examenul maturităţii.
Bacalaureatul spaniol se aseamănă foarte mult cu examenul nostru de la final de liceu dinainte de introducerea camerelor de supraveghere, în 2011.
Întrebat care este rata de promovare la Bac în Spania, Martin ne-a dat nişte cifre chiar mai mari decât erau în România înainte de 2011. „În jur de 90-95% dintre candidaţi trec Bac-ul, dar, faţă de ceea ce se întâmplă în România, noi nu avem camere de supraveghere în sălile de examen“, a precizat profesorul spaniol, care a admis că e posibil să existe o influenţă în acest sens.
ANALIZĂ Educaţia în secolul XXI – lucrul în echipă şi abilităţile de adaptare
Pedagogia secolului XXI trebuie să dezvolte capacitatea de adaptare, de schimbare a elevilor. Google are deja toată informaţia de care ai nevoie, nu mai este realist să le ceri elevilor să înveţe cantităţi mari de informaţie pe dinafară fiindcă ei pot oricând să o acceseze, susţin specialiştii OECD. În schimb, relevant este cum poţi aplica în pratică şi în folosul societăţii ceea ce ştii.
Modele de educaţie. Cum învaţă elevii din Germania, Grecia, Spania sau Bulgaria
Fiecare ţară are o etichetă legată inclusiv de educaţie. Germania este faimoasă pentru şcolile profesionale, grecii au materia stufoasă, spaniolii au o rată înaltă de promovare la Bac, iar bulgarii au manuale alese de profesori.
După ultimele evaluări din 2009 la testele PISA, România este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, cu 440 de puncte ca medie obţinută din rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare totuşi cu patru locuri şi depăşind în 2012 ţara vecină Bulgaria, ultima în UE. La matematică, peste 40% s-au dovedit elevi foarte slabi şi doar 3,2% de top. Avem „restanţe grave în ceea ce priveşte matematica”, susţine CE.
Se încarcă comentariile...
