Dezbateri publice despre sistemul de educaţie, organizate de ARACIP în următoarele şase luni. Care sunt temele de interes
0
Agenţia de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) propune societăţii româneşti o dezbatere publică profesionistă, pornind de la noile standarde ale calităţii în educaţie, lansate de instituţie în toamna anului trecut. Iniţiativa este susţinută de Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR) şi va avea loc în perioada mai – octombrie 2015, cuprinzând 5 dezbateri publice în tară şi o dezbatere online.
În cadrul celor cinci dezbateri publice vor aborda 10 teme după o procedură de rotaţie. Primele întâlniri vor avea loc la Cluj (8 mai) şi Bacău (22 mai), având ca subiecte: birocraţia din sistem, introducerea de noi discipline şcolare şi conţinuturi, şcoala ca spaţiu democratic şi salarizarea cadrelor didactice. Formatul va presupune un vot electronic la începutul şi finalul fiecărei sesiuni, prezentarea în deschidere a unor date relevante asupra subiectului şi posibilitatea participării tuturor celor interesaţi.
Temele care vor fi abordate la dezbatere:
Despre activitatea cadrelor didactice: Este reală încărcarea cadrelor didactice cu activităţi birocratice? Daca da, care sunt acelea? Dacă da, care sunt sursele acestei supraîncărcări? Cum poate fi redusă activitatea birocratică a cadrelor didactice? Este nevoie ca documentele de planificare a activităţii, la nivel de şcoală şi de cadru didactic, să fie scrise pe hârtie sau doar în formă electronică?
Despre curriculum şi conţinutul educaţiei: Cât de oportună este introducerea, în curriculum, a unor discipline noi, cum ar fi: educaţie juridică, educaţia pentru diversitate, educaţie morală, educaţie sexuală, educaţie politică şi altele asemenea?
Despre evaluarea cadrelor didactice: Cum ar putea fi îmbunătăţit sistemul de evaluare şi de motivare a profesorilor? Cât de eficient şi adecvat este actualul sistem de acordare a gradaţiei de merit?
Despre salariile cadrelor didactice: Ar fi oportună condiţionarea creşterilor salariale de implicarea în procesul de reforma (de exemplu, în aplicarea unui nou curriculum sau a unui nou sistem de evaluare)? Este oportună acordarea unui spor la salarizare pentru educaţia incluzivă (pentru lucrul cu elevi cu cerinte speciale sau cu dizabilitati integrati in scoala de masa)?
Despre standardele de calitate a educaţiei: Este şcoala un spaţiu democratic? Asigură condiţii echitabile de participare pentru toate părţile interesate? Care este nivelul optim al echilibrului între drepturile elevilor, ale părinţilor, ale cadrelor didactice în spaţiul şcolar? Cum poate fi asigurat şi garantat acest echilibru?
Despre libertatea profesională a cadrului didactic: Care ar fi nivelul optim de libertate la clasă, în stabilirea disciplinelor de studiu, a obiectivelor de învăţare pentru fiecare elev, în alegerea conţinuturilor, metodelor şi auxiliarelor curriculare?
Despre dezvoltarea profesională a cadrelor didactice: Este sau nu eficient, din punctul de vedere al rezultatelor învăţării la elev, sistemul actual de dezvoltare profesională prin grade didactice şi prin credite acumulate, prin formare continuă, pe o perioadă de cinci ani? Asigură acesta satisfacerea nevoilor actuale ale elevilor, ale şcolii şi ale cadrelor didactice?
Despre activitatea de orientare şi consiliere a elevilor şi părinţilor: Cât de mult contribuie această activitate la bunăstarea elevilor şi la deciziile lor de viaţă? Consideraţi că ar merita o atenţie suplimentară în politicile publice despre educaţie? Cum ar putea fi consolidată această activitate?
Despre alternativele educaţionale: Cât de oportună este introducerea altor alternative educaţionale decât cele deja existente (”Step-by-Step”, Waldorf, Montessori etc.)? Este oportună introducerea opţiunii de ”educaţie la domiciliu” (homeschooling)?
Despre standardele de calitate a educaţiei: Care este nivelul adecvat de implicare a părinţilor şi elevilor în decizia privind calitatea serviciului educaţional? Ar fi oportună consultarea lor, mai mult decât în prezent, în evaluarea şi îmbunătăţirea calităţii la nivel de şcoală? De exemplu, în evaluarea cadrelor didactice, în stabilirea disciplinelor de studiu sau în stabilirea activităţilor extracurriculare (din afara clasei sau a şcolii).
Se încarcă comentariile...
