Adevărul Live: Despre cele mai frecvente greşeli gramaticale în limba română, perle de la Bac şi perle de politicieni

Publicat: 03.02.2015 12:01

Ultima actualizare: 07.08.2022 06:40

La Adevărul Live, lingvistul Alexandru Nicolae de la Academia Română, profesoara de limba Română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional "Tudor Vianu" din Capitală şi expertul în comunicare Mihaela Apetrei au vorbit despre cele mai frecvente greşeli gramaticale pe care le fac românii, despre perlele pe care le spun politicienii şi perlele de la Bac.

Românii fac multe greşeli gramaticale fiindcă româna este o limbă cu multe forme flexionare ale cuvintelor, spun lingviştii. Pe scurt, la fel ca în latină, conjugarea verbelor, acordurile, diferitele forme de pronume sunt atât de multe şi de diverse, încât de multe ori apar confuzii. Astfel, în topul greşelilor gramaticale frecvente în limba română sunt dezacordurile, spun specialiştii.

În prima partea a emisiunii lingvistul Alexandru Nicolae de la Academia Română, profesoara de limba Română Ecaterina Stanca, de la Colegiul Naţional "Tudor Vianu" din Capitală şi expertul în comunicare Mihaela Apetrei au vorbit despre cele mai frecvente greşeli gramaticale pe care le fac românii, iar în partea a doua, invitaţii au analizat şi perlele de la Bac, şi perlele pe care le spun politicienii.

De ce sunt frecvente greşelile gramaticale:

Alexandru Nicolae, lingvistul de la Academia Română: „Gramatica limbii române e dificilă, are ceea ce lingviştii numesc „acord bogat“, adică cuvintele au multe forme. Asta ar fi principala sursă a greşelilor, dar mai este şi o sursă de natură culturală, pentru că profilul culturilor (al ţărilor) este diferit. În ţări precum România, Franţa, Academia dictează normele, aşadar suntem sub presiunea ei. În schimb, în Anglia există o Academie mai tânără decât cea a României, dar care nu se preocupă de normarea limbii. Normele sunt difuzate prin traducerea Bibliei, modul de vorbire a Casei Regale etc. Trebuie să fim conştienţi că în toate ţările cu limbi în răspândire există diferenţă între limba vorbită şi normă sau dilect dominant.“

Ecaterina Stanca, profesoară de Limba Română la Colegiul Naţional "Tudor Vianu" din Capitală: „Trebuie menţionat că manualele sunt în urmă cu ultimele norme - sunt prepoziţii care în DOOM sunt considerate adverbe, iar în manual au rămas prepoziţii. Mai sunt despărţirile în silabe, unde, de asemenea, sunt multe inconsecvenţe. Or, ca profesor responabil nu poţi să nu le spui copiilor cum trebuie să despartă după noile norme. Dar chiar ar trebui schimbate manualele, pentru că sunt multe lucruri care nu mai sunt în acord cu noile norme“.

„Am încercat să clasific cele mai frecvente greşeli pe care le-am descoperit la clasă după niveluri. La nivel fonetic, de pildă, ar fi greşeli de accentuare. Acestea se schimbă deseori şi singura explicaţie este uzul. Ne confruntăm deseori cu lipsă de unitate când apar schimbări din partea Academiei, iar copiii mereu te întrebă „de ce“. De ce acolo spune într-un fel şi aici e altfel?“

Mihaela Apetrei, expert în comunicare: „Am explicat de 3 ori oamenilor din companii de ce câteodată „niciun“, „nicio“ legat se scriu legat şi când se scriu separat. Nu toţi au înţeles. Este şi foarte dificil, e adevărat. Şi această normă pare că a venit ca să complice limba. Or, limba este un organism viu care ar trebui simplificat. Când şi cum le explicăm? Nu doar copiilor, dar şi adulţilor“

Alexandru Nicolae, lingvist de la Academia Română: „Avem o luptă între mai mult criterii. Avem un criteriu al analizei sincronice, care, la fel ca „vreun“ şi „vreo“, se scriu împreunat şi aşa ar trebui şi „nicio“, „niciun“. Pe de altă parte, avem un criteriu al istoriei al limbii, unde îl cunoştem pe „nici“ astfel încât putem să includem între „nici“ şi „o“ pe „ măcar“: „nici măcăr o“.

Mihaela Apetrei, expert în comunicare: „O altă problemă este că oamenii au făcut gramatica până în clasa a VIII-a şi au uitat toate aceste reguli gramaticale. Au acum 30, 38 de ani. Cum pot eu să le explic pe înţelesul lor, după atâta vreme, fără să fac apel la cunoştinţe care li s-au şters demult din memorie. Poate că pulsul străzii ar trebuie luat mai des în considerare. Regulile să nu se mai schimbe atât de des sau, în orice caz, să se schimbe şi după cum vorbeşte majoritatea“.

Care sunt cele mai frecvente greşeli:

- Greşeli de fonetică:

cuvântul „regizor“ - accentul este pe i, nu pe o;
cuvântul „safe“, care provine din engleză, pe care copiii îl pronunţă „seif“, cu hiat şi nu diftong;
cuvântul „caracter“, cu accent pe a, care nu există! există doar „caracter“, cu accent pe e;
cuvântul „simbol“, cu accent pe i, corect accentul cate pe o.
cuvântul „avarie“, accentul este pe „i“;
cuvântul „conductor“, corect este cu accentul pe ultimul o, la fel şi „vatman“ - accentul este pe ultimul o, nu pe primul, respectiv pe ultimul a;

- Greşeli - cuvinte cu dubă accentuare:

anost - acentul care şi pe a, şi pe o;
acatist - se acceptă şi cu accent pe al doilea a (potrivit DOOM)
axilă - cu accent şi pe a, şi pe i;
pilotă - cu accent şi pe i, şi pe o;

- Greşeli - cuvinte cu diferenţiere de sens:

apendice, cu accent pe e - cu sensul de adaos la o carte, dar şi cu accent pe i - cu sens anatomic
vestibul, cu accent pe i, care înseamnă hol, dar şi cu accent pe u, care însamnă o parte a urechii.
Alte exemple: haină/haină, mobil/mobil, colonie/colonie

„Accentul cade pe penultima silabă“? „Incorect!“

Altă problemă este cea legată de diftong şi hiat: lumea pronunţă vietnamez, cu accent pe e, dar corect este cu accent pe i. La fel şi cu substantivele proprii: majoritatea oamenilor spune Sofia, cu accent pe o, dar accentul cade pe i.

„La şcoală te învaţau că accentul se pune pe penultima silabă, or această regulă nu mai există demult“, a mai spus prof. Ecaterina Stanca. De asemenea, Alexandru Nicolae a explicat că „limbile lumii au o tipologie foarte clară cu privire la cum cade accentul în cuvinte. Oricât am încercat noi să introducem limba în rândul limbilor cu accent fix, acest lucru se întâmplă doar în foarte puţine situaţii. O limbă cu accent fix era latina, când accentul era, într-adevăr, în majoritatea cazurilor pe penultima silabă. În limba română însă sunt foarte multe variaţii. Accentul e liber.“

Lipsa de modele în societate

„Ne întrebam de ce fac românii atâtea greşeli. Păi, când au asemenea modele - referitor la perlele politicienilor - şi când văd aceşti oameni, ce să mai vrem? Pe de altă parte, oamenii aceştia sunt tot timpul expuşi şi au mereu microfonul îndreptat spre ei şi poate nu mereu suntpregătiţi să spună ceva. E adevărat că atunci mai bine taci şi te gândeşti la ce ai de spus. Totuşi, m-am întrebat de multe ori dacă ei fac aceste greşeli pentru că gândesc prea repede şi n-au timp să vorbească în ritmul în care gândesc sau n-au nimic de spus, a completat Mihaela Apetrei, expert în comunicare.

Perle care au făcut istorie

Marian Vanghelie, primarul sectorului 5 al Capitalei:

„Tre’ să vedem cum putem să rezolvăm o parte din problemele românilor şi nu cu asemenea formule de a spune ce tre’ să înveţe românii şi unde găsesc pe goagăl, gagăl cum, gugăl, gagăl gulgăl aşa. Unde găsim păpădia unde găsim nu ştiu ce şi unde ne interesăm de Herodot“.

„Am auzit aseară nişte băieţi simpatici de la anumite ministere pe la televizor. Şi îi trimit să se ducă dreacu’ la muncă sau să citească câteva almanahe, să se duca dracu’ la muncă să pună mâna pe carte”.

„Nu există fiinţă umană, fie că locuieşte în Africa, în Asia sau în Rahova, care să nu fi văzut un film, să nu fi rupt o floare, o fată sau un băiat, după cazul care este fiecare.“

„Soarta mea a fost hotărâtă de destin”.

„Vocea mea se va face auzită oriunde. Şi pe sub apă.“

Mircea Duşa, ministrul Apărării, despre accidentul din Muntenegru: „Pe măsură ce, aşa cum a comunicat deja ambasadorul, se finalizează formalităţile de partea din Muntenegru, vom efectua şi zborul cu trupurile neînsufleţite a cadavrelor celor decedaţi.“

Traian Igaş, fost ministru de Interne: „Au fost disponibilizaţi cei care nu au avut sânge suficient în instalaţie şi nu au luat examenul.“

Călin Popescu Tăriceanu (preşedinte PLR, fost prim-ministru): „Mister Geoană, I fuck you!“. Tăriceanu este de asemenea faimos pentru frecvenţa cu care foloseşte „care“ în loc de „pe care“.

Rozalia Biro, vicepreşedinte UDMR: „Nu am niciun biped în familie“.

Remus Pricopie, ministrul Educaţiei:

„Intervenţia mea se opreşte aici, aproape se opreşte aici, nu înainte de a vă spune dumneavoastră, copiilor şi părinţilor, că aveţi una dintre cea mai frumoasă şcoală din Bucureşti”.

„Nu a existat subiecte pe pagina de internet, a existat decât un mesaj care nu a fost postat la 08:34, aşa cum s-a spus iniţial, ci la 09:34”.

Maria Grapini: „Bună dimineaţa. Ninsoarea şi viscolul a adus din păcate dimineţi mai puţin bune la mulţi
oameni. (...) Cred că intervenţia autorităţilor dublată de solidaritatea oamenilor şi cu ajutorul lui Dumnezeu putem să evităm accidentele legate de oameni.“

Elena Băsescu: „Poţi să ai şi eşecuri, poţi să ai şi succesuri. Pot să fie oameni care nu vor să vorbesc cu tine”.

Elena Udrea, pe vremea când era ministru al Turismului: „Vişinile sunt acre pentru că sunt roşii, dar le voi face portocalii”.

Anca Boagiu (pe vremea când era deputat PD-L): „Dacă la Bucureşti problema majoră este traficul, urmată de trafic şi de trafic, în această situaţie specială, deja, a PSD-ului, problema cea mare este traficul, traficul, traficul de candidaţi“.

PERLE de la BAC. Proba de Limba Română

,,Catalina a avut tupeul să-l refuze pe Luceafăr”

,,Luceafarul, dornic de răzbunare, îi prinde pe cei doi îndrăgostiţi şi îi învăluie în ura pe care acesta a cuprins-o fiind trădat de Cătălina”

,,Eminescu e cel mai mare romancier din literatura română, având poezii precum: Luceafărul...”

,,Trăind în cercul vostru strâmb...”

Alt elev a încercat să descifreze sensul poeziei ,,Floare albastră”: ,,Fineţea petalelor şi firavitatea florii reprezintă cât de delicate sunt femeile şi că trebuie umblat cu grijă când le ţinem în palme”

La primul subiect de la sesiunea din vara trecută, la profilul Tehnologic, unde elevii au avut de explicat folosirea cratimei în secvenţa ,,câte-o”, doi elevi au scris:

,,rolul cratimei face o pauză între ,,câte” şi numărul hârtiilor
,,rolul cratimei este de a evita iadul”

La cerinţa unde aveau de scris despre caracteristicile genului epic, un elev este de părere că ,,cele 2 trăsături ale genului epic sunt: oasele dureroase, personaje şi epitetul ,,soarele rece”.

,,Romanul Luceafarul este incredibil, are 175 de strofe’’

La interpretarea poeziilor, deşi autorii aleşi au fost consideraţi de profesori ca fiind accesibili, elevii s-au întrecut în perle:

"Riga Crypto era o ciupearcă cam dură, faţă de baieţelul ei lapona Enigel"

"Nu-ţi voi lăsa decât bunăciuni după moartea ta poete"

"Luceafarul este o stea puternică dar de fapt era el Eminescu o căuta pe Veronica Micle, cât de mult o iubea pe săraca fata".

"Ion de Eminescu are influenţe balzaciene, ce le împrumuta de la Proust"

"Romanul Luceafărul este incredibil, are 175 de strofe, este cel mai lung din poezia românescă"

"Leoaica l-a muşcat pe romancier de cap şi de ochi mai târziu’’.

„Eminescu, Eminescu, iar ne-ai distrus frate cu poezia ta", a menţionat un alt candidat în lucrarea de examen.

"În secvenţa III fata, Cătălina, îl cunoaşte pe Cătălin (băiat obrajnic) ce o seduce în mireasmele lui".

Greşeli gramaticale frecvente în limba română. Topul greşelilor gramaticale făcute de români

ANALIZĂ De ce scot politicienii perle